Dr Ditoiu AV, medic gastroenterolog – hepatolog Bucuresti
Despre bolile splinei este bine sa stiti ca:
- Bolile de splina dau rareori simptome
- In bolile de splina de obicei durerea lipseste
- Bolile de splina sunt rare
- Cea mai frecventa cauza de splina marita este ciroza, urmata de boli de sange
- Diagnosticul de splina marita se pune prin ecografie abdominala
Unde este localizata splina?
Splina se afla in abdomen in stanga sub coaste, si, daca este normala, nu se poate plapa.
Care sunt functiile splinei?
Cele mai importante functii ale splinei sunt:
- Distrugerea globulelor rosii imbatranite sau deteriorate
- Stocare de sange
- Apararea antiinfectioasa prin producerea unor substante antimicrobiene si filtrarea sangelui cu microbi
Splina – dimensiuni
Splina normala are in jur de 11cm (ax lung evaluat la ecografie), iar greutatea normala a splinei umane este de cca 150g.
De ce se mareste splina?
Splina marita (splenomegalia) se poate intalni in urmatoarele situatii:
- Anemii hemolitice de urmatoarele cauze
- Boli ale hemoglobinei
- Anemii hemolitice prin boli enzimatice (deficit de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza)
- Anemii hemolitice autoimune
- Talasemie
- Cancere diferite (boli de sange neoplazice)
- Limfom Hodgkin
- Leucemia
- Limfom non- Hodgkin
- Alte cauze
- Sindrom Felty – in poliartrita reumatoida
- Sarcoidoza
- Stocarea unor substante in splina
- Chiste , abcese sau hemangioame splenice
- Infectii
- Lupus eritematos sistemic
- Artrita reumatoida juvenila
- Ciroza hepatica
- Tumori
- Tromboza de vena splenica
Dupa cum se vede, rar splina are boli proprii, imbolnavindu-se in schimb in cursul altor boli.
Splina doare?Simptomele splinei bolnave
Destul de frecvent unii pacienti se plang de dureri in zona splinei, si se tem ca au splina marita. Marirea splinei este rar intalnita in practica medicala curenta; in afara cirozei, vad doar 1-2 cazuri de splenomegalie anual, deci nu foarte des.
Marirea splinei (splenomegalia) nu da de obicei simptome deosebite, fiind deseori descoperita de medic, fara ca pacientul sa aiba vre-un simptom.
Uneori, splina marita poate da unele simptome ca:
- Durere / jena in zona splinei (sub coasta stanga)
- Oboseala, ameteli
- Sughit
- Satietate (saturare) rapida
- Febra
- Paiditate
- Scadere in greutate
- Simptomele unei bol ide ficat – daca splina este marita in cadrul acestor boli
Splina marita –diagnostic
Diagnosticul de splina marita se poate pune de medic direct, prin palpare, dar confirmarea acestuia se face de obicei prin ecografie abdominala. Se mai poate face examen CT sau RMN in uenel situatii.
Este grav sa ai splenomegalie?
In functie de cauza, situatia poate fi simpla sau grava, raspunsul nu se poate da pe net, stiind doar ca splina este marita. Raspunsul poate fi acelasi ca la intrebarea “am masina defecta, se poate repara?”. Uneori este grav, alteori nu.
Cat de mare este splina marita? Care este cea mai mare splina?
Aceste intrebari le aud frecvent de la pacienti.
Splina cu dimensiuni de 12-15cm si greutate de 400-500g este marita usor (in ciroza, boli autoimuine), daca are 16-19cm si 600-1000g este moderat marita, iar peste 20cm si peste 1kg greutate este splina foarte mare (in bolile de sange sau stocarea unor substante in splina)
Ce complicatii da splina marita
Complicatiile splenomegalei tin de cauza care a generat-o – cauze care au fost enumerate mai sus.
In principiu, un pacient cu splina mare are si urmatoarele complicatii:
- Distrugerea globulelor rosii cu anemie
- Distrugerea trombocitelor (trombocitopenie) si risc de sangerari
- Distrugerea leucocitelor (leucopenie) si cresterea riscului de infectii
- Risc de rupere a splinei
- Risc de tromboza a venei splenice
- Risc de ascita (lichid in burta)
Tratamentul splinei marite
Nu exista un tratament global pentru splina marita, tratamentul fiind de fapt al cauzei care a dus la splenomegalie.
In unele situatii, tratamentul splenomegaliei presupune si scoaterea splinei in scop terapeutic sau de diagnostic si stadializare (de exemplu in limfom)
Cand trebuie scoasa splina?
Indicatia de scoatere chirurgicala a splinei se pune in urmatoarele situatii:
- Boli insotite de distrugerea trombocitelor sau globulelor rosii in splina (trombocitopenii sau anemii de obicei autoimune)
- Limfoame splenice (un fel de leucemii)
- Ruptura splinei
- Abcese ale splinei
- Chiste splenice
- Hemangioame mari ale splinei cu risc de rupere
- Cancere de vecinatate cu invazia splinei
- Unele forme de ciroza cu splina marita si modificarea a elementelor figurate ale sangelui
- Boli cu stocarea unor substante in splina ( boala Gaucher, boala Niemann-Pick , Amilodoza, sindrom Felty, sarcoidoza)
Cum se face operatia de scoatere a splinei?
Scoaterea splinei (splenectomia) se poate faace prin mai multe metode:
- Chirurgie clasica (cu taietura abdomenului)
- Chirurgie laparoscopica ( numita de pacienti “cu laser”, care nu necesita taierea abdomenului) – vezi poza
- Splenectomie partiala chirurgicala = scoaterea unei parti din splina, pentru a evita efectele secundare scoaterii intregii spline
- Embolizarea unei artere splenice, care realizeaza un fel de splenectomie nechirurgicala
Ce se intampla daca ai splina scoasa?
Orice manevra prin care se tulbura functia unui organ sau scoaterea unui organ poate fi insotita de efecte secundare.
Scoaterea splinei se poate insoti si ea de urmatoarele efecte secundare datorate lipsei acestui organ:
- Risc crescut de infectii
- Cresterea numarului de leucocite
- Cresterea riscului de formare de cheaguri (tromboze)
- Cresterea numarului de trombocite
Ce trebuie sa faci cand ai probleme cu splina?
Boala apare de obicei cu mult timp inainte de aparitia simptomelor. De multe ori, inainte de aparitia bolii exista o predispozitie la boala (genetica, obiceiuri de viata, alimentare,infectii, toxice sau altele care pot favoirza boala) si nu se poate spune cand a aparut boala.
De asemenea, nu se poate spune care este perioada de asteptare de cand apar simptomele pana cand trebuie sa te ingrijorezi sau durata a simptomelor care ar trebui sa va ingrijoreze deoarece situatie difera de la bolnav la bolnav.
In principiu, majoritatea problemelor abdominale nu reprezinta o urgenta medicala, aceleasi simptome pot fi date si de probleme simple si de probleme care se pot complica.
Riscul cel mai mare este ca o boala sa para a avea o evolutie blanda cel putin o perioada de timp, apoi evolutia sa se agraveze, facand necesar consultul medical pentru precizarea diagnosticului corect.
Daca sunteti in una din situatiile mai sus menttionate, pentru linistea dvs cred ca este mai bine sa faceti o evaluare medicala care sa arata ca nu aveti ceva ingrijorator , deci mai bine platiti o consultatie degeaba, decat sa o faceti prea tarziu .Cel mai corect lucru este sa faci asa cum faci cand observi ca se scurge putin ulei la masina , nu o lasi sa crape motorul ci mergi la mecanic. Este normal sa ai aceeasi grija de propriul organism, mai ales ca piesele de schimb nu exista.. Cu bani nu poti sa iti cumperi sanatate, poti doar beneficia de o ingrijire medicala mai buna.
Care este cel mai bun tratament si regim pentru o boala de splina?
In privinta tratamentelor medicale, daca diagnosticul este corect, nu exista tratament bun si tratament rau, in fiecare boala exista scheme de tratament recomandate, mai multe scheme corecte.. Problema este ca fiecare bolnav are anumite caracteristici, anumite.. sensibilitati care fac ca o schema de tratament corecta sa i se potriveasca mai bine, iar alta mai putin bine. Medicul curant trebuie sa aleaga schema care i se potriveste cel mai bine bolnavului pe care il are in fata sa. Pentru a recomanda aceasta schema terapeutica potrivita unui anumit bolnav, medicul este ajutat de lucrurile pe care le-a invatat in cei 6 ani de facultate, in anii de rezidentiat, de datele teoretice din studiile clinice, dar si mai mult il ajuta experienta medicala (ca de altfel in orice alta meserie) si luarea in calcul a tuturor caracteristicilor bolnavului pe care il consulta.
Chiar si regimul alimentar trebuie sa fie personalizat de catre medicul curant – bolnavi diferiti cu aceeasi boala suporta diferit aceleasi alimente. Aveti alaturat un exemplu de regim alimentar personalizat prescris la consultatie.
Despre mine
Sunt Dr Ditoiu M Alecse Valerian, absolvent de facultate in 1982 cu media generala zece, primul pe tara, sef de promotie.
Acum sunt medic primar boli interne, gastroenterologie, hepatologie si endoscopie digestiva, doctor in medicina
Am peste 37 de ani de practica medicala, incepand cu medicina de familie la tara si terminand cu doctoratul.
Am 30 de ani de experienta in cel mai mare spital din Romania, Spitalul Fundeni ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale
Am tot cca 30 de ani la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, pregatind pentru profesia medicala mii de studenti la medicina, medici rezidenti sau specialisti.
De peste 10 ani am mai multe siteuri care ofera gratuit informatii medicale celor interesati in mii de articole redactate la un nivel de intelegere mediu www.hepatite.ro, www.despreboli.ro, www.clinicagastroenterologie.ro si www.helpme.ro. Sunt mii de ore de munca de adunare a materialelor, redactare, verificare si reverificare a textelor si punere la zi a articolelor medicale (care trebuiesc aduse la zi permanent).
Din iunie 2019 imi folosesc experienta medicala indelungata castigata la cel mai inalt nivel, ajutand bolnavii prin cabinetul de gastroenterologie si hepatologie pe care il am in clinica Sante.
Aici vad pacienti cu boli digestive, hepatice, biliare, pancreatice , etc, unii nu au diagnostic, altii au un diagnostic dar vor o a doua opinie medicala, dar aici vin si o parte din cei peste 100.000 de pacienti pe care i-am tratat la spitalul Fundeni fiind urmariti de mine in continuare (la Fundeni nu ii trata spitalul ci tot eu), dar si alti pacienti care sunt deranjati de perioadele lungi de asteptare si lipsa de timp a medicilor din spitale (orice om vrea sa fie lamurit referitor la probleme sale de sanatate, iar in spital darotia aglomerarii extreme, acest lucru este practic imposibil, stiu bine acest lucru din experienta de 30 de ani de spital Fundeni).
Este evident ca in privat am scapat de cozile, balamucul si lungile perioade de asteptare din spital, lucrez in conditii …. normale.
Lucrand numai in privat, consultul se poate face rapid, in una-trei zile de la programare (la spital ajunsesem la 3 -4 luni de aspteptare, si in privat era cam tot asa).
Va urez sanatate maxima si… sa nu aveti nevoie de medic, decat pentru controalele de rutina
Daca insa aveti nevoie de o a doua opinie medicala pentru problemele dvs de sanatate, si sunteti din zona de sud a tarii sau in trecere prin Bucuresti, puteti solicita o programare la consultatie pentru la numarul de telefon de pe site 0758 751 841. O puteti solicita si direct apasand butonul din josul ecranului stanga al telefonului mobil. In dreapta aveti butonul cu harta localizarii clinicii, sau prin formularul de solicitare programare on line care este in partea dreapta sus a paginii de web.
Am o mare plăcere să citesc articolele dumneavoastră. Toate explicațiile sunt clar și concise. Vă mulțumesc.
Cu placere