Cabinet de gastroenterologie in Bucuresti, dr Ditoiu medic gastroenterolog la sp Fundeni

COVID 19 si diareea

Dupa cum se vede in graficul de mai sus, preluat din mesajele oficiale de alerta COVID19, diareea poate fi o modalitate mai putin frecventa de debut in infectia COVID19.
Se considera ca cca 10% dintre pacientii cu COVID19 pot avea diaree, deoarece receptorii pe care se fixeaza acest microb in organism se afla in numar mare in palamn (de aici si simptomele pulmonare frecvente soi grave) dar si in esofag, intestin subtire sau colon, fapt care explica simptomele digestive.
Desi fiecare tuse sau o crestere a temperaturii cat de mica ne duce cu gandul la o infectia COVID19, in cazul aparitiei diareei de obicei bolnavii ajung la gastroenterolog- daca nu au si simptome respiratorii-.
Am vazut astfel de pacienti, au fost la mine pentru diaree ca singur simptom, evident nu m-am gandit la COVID 19 (vad zilnic bolnavi cu tulburari digestive), apoi , la controlul urmator au spus ca au avut COVID 19, iar diareea s-a agravat.

Astfel de cazuri vad insa rar.
In ultima perioada insa vad destul de des bolnavi cu infectie cu Clostridium Difficile aparuta in urma tratamentului cu antibiotice puternice care se face pentru prevenirea complicatiilor infectioase asociate infectiei cu COVID19.

Ce este Clostridium difficile?

Clostridium  difficile este o bacterie (nu este virus) care se poate localiza la nivel intestinal, cauzand inflamatia acestuia si de obicei diaree prelungita care nu prea se poate rezolva cu tratamentul uzual , nici chiar cu antibiotice uzuale si regim alimentar.

Cum se ia Clostridium difficile?

De obicei aceasta bacterie nu se afla in mod normal in flora intestinala, desi exista putine persoane care sunt purtatoare ale bacteriei, fara sa aiba simptome (2-3% dintre adulti si 70% dintre copii au aceasta bacterie fara sa aiba boala, fiind purtatori asimptomatici).

Bacteria ajunge in intestin pe care bucala, odata cu alimentele, frecvent provenind din mediul spitalicesc, aici asociindu-se si tratamentul cu antibiotice.

Infectia este frecventa in ultimii ani. Desi am auzit de Clostridium din facultate, pana acum 5-6 ani consideram ca este un microb rar intalnit, dar in ultimii ani de activitate la spitalul Fundeni aveam cam in fiecare moment 1-2 bolnavi cu Clostridium internati, majoritatea venind in spital cu Clostridium si foarte putin facand aceasta infectie in spital. In schimb, aproape toti bolnavii luasera antibiotice inainte, dar am vazut si cazuri de Clostridium dupa diferite medote de „curatire” a colonului.

La cabinet vad des cazuri de Clostridium, pe de o parte pentru ca sectiile de boli infectioase (unde se trateaza aceste cazuri) sunt pline de cazuri de COVID19 si externeaza bolnavii cu Clostridium mai repede, dandu-le tratament la domiciliu, si pe de alta parte pentru ca aceasta infectie recidiveaza deseori.

Cum apare infectia cu Clostridium difficile?

Cel mai frecvent Clostridium difficile este descoperit la persoanele care iau antibiotice, deseori nejustificat. Aceste antibiotice distrug flora intestinala normala intestinala, care are rol de protectie a intestinului si ajuta la digestie, dar nu distrug si Clostridium difficile, care este mai rezistent.

C. difficile este un microb multi-rezistent  la antibiotice, de aceea el nu este omorat de antibioticele administrate (inclusiv  in tratamentul COVID 19), in timp ce microbii din flora intestinala normala sunt sensibile, deci omorati de aceste antibiotice.

In aceasta situatie Clostridium Difficile nu mai are concurenta serioasa in intestin, si se inmulteste necontrolat.

Antibioticele dupa care poate urma infectia cu Clostridum Difficille sunt de obicei cefalosporinele, ampicilina, amoxicilina si clindamicina, iar cele mai putin implicate antibiotice in aceasta infectie sunt eritromicina, claritromicina, azitromicina, penicilina.

Ocazional infectia cu Clostridium difficile poate sa apara si dupa aminoglicozide, norfloxacina, ciprofloxacina, biseptol, metronidazol, cloramfenicol, tetraciclinna, imipenem sau meropenem.

Utilizarea pe scară largă a antibioticelor cu spectru larg în timpul pandemiei  COVID-19  la bolnavii internati (dau uneori si la domiciliu)   a dus la creșteree infecțiilor cu Clostridium difficile, în special la persoanele in varsta.

In infectia COVID 19 se folosesc curent antibiotice pentru infectiile bacteriewne supraadaugate, cele mai frecvent utilizate antibiotice fiind azitormicina, amoxicilină clavulanat , doxiciclină , moxifloxacină ,ceftriaxonă si  claritromicină ,dar in fucntie de situatia fiecarui bolnav sunt utilizate pentru salvarea vietii sale si alte antibiotice.

Daca pacientul are o imunitate normala a mucoasei intestinale (productie buna de imunoglubulina  IgG) infectia nu se manifesta.

Daca productia de IgG la nivelul mucoasei colonului nu este corespunzatoare, bacteria nu este distrusa, se inmulteste necontrolat producand toxinele A si B care dau simptomele in special diareea. Diarerea este atat de importanta, incat produce deshidratarea bolnavului si dezechilibre electrolitice atat de puternice incat pot duce la deces mai ales la varstnici (am avut astfel de cazuri0, si deseori dau denutritie.

Am vazut de curand un bolnav de cca 50 de ani care fusese internat in spital cu COVID19 45 de zile la ATI, fara sa fie intubat, slabind cca 18kg in ultimele doua luni, avand si diaree.

Daca aveti astfel de probleme si doriti o a doua opinie medicala, puteti face o programare la dr Ditoiu aici

Despre mine  

Sunt Dr Ditoiu M Alecse Valerian, medic primar boli interne, gastroenterologie, hepatologie si endoscopie digestiva, sunt doctor in medicina.

Dupa terminarea facultatii cu summa cum laude, primul pe tara cu medica generala zece (sef de promotie), am facut 3 ani de stagiatura in Bucuresti, apoi 3 ani la tara la dispensar, apoi am intrat prin concursuri succesive la Centrala Industriei Medicamentelor si Preparatelor Cosmetice, Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca, Institutul national de Medicina Sportiva, Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti si Institutul clinic Fundeni Bucuresti.

Acum am peste 38 de ani de practica medicala., din care 30  de ani de experienta in cel mai mare spital din Romania, Spitalul Fundeni ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale.

Tot cca 30 de ani de experienta am si  la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, pregatind pentru profesia medicala mii de studenti la medicina (unii au ajuns acum profesori, sefi de sectie sau directori de spita), medicii rezidenti si specialisti.

Unde lucrez acum?

In prezent imi folosesc aceasta vasta experienta medicala avand un cabinet de consultatii gastroenterologie si hepatologie in Clinica Sante din Bucuresti.

Ce bolnavi vin la consultatii?

Cam 90% dintre bolnavii pe care ii vad la cabinet nu au fost niciodata la mine la spital, iar 10% sunt o parte dintre bolnavii pe care i-am urmarit si la spital (ceilalti au ramas in urmarirea spitalului).

Multi dintre bolnavi au mai fost si la alti medici si vor o a doua opinie medicala, , unii vin din alte tari (evident sunt romani) unde locuiesc acum, si nu prea sau adaptat la asistenta medicala de acolo (in special din Anglia, Germania, Suedia, Norvegia, Irlanda, Moldova, SUA, Canada, si mult mai putini din Franta, Spania sau Italia).

Foarte multi sunt tineri, unii studenti, cu probleme nu foarte grave dar persistente, dar vad si pacienti cu mari probleme de sanatate, in special bolnavi hepatici.

Cel mai des solicita consultatii bolnavi cu gastrita, probleme cu colecistul – frecvent pietre la fiere-ulcer, boala de reflux gastroesofagian, ciroza, steatoza hepatica, hepatita cronica virala B sau C, dar deseori nu au un diagnostic si vin pentru simptome persistente- dureri abdominala, balonare, diaree sau constipatie, scadere in greutate, scaune cu sange, greata, transaminaze mari, noduli in ficat sau modificari de fiere gasite la ecografie, etc.

Ma asteptam ca, dupa ce am vazut zeci de ani bolnavi cu cela mai diverse, grave si ciudate boli in spitalul Fundeni, activitatea de acum sa mi se para banala si plictisitoare. Partea interesanta este ca acum activitatea mi se pare parca mai atractiva, asta pentru ca am timp suficient sa cunosc in detaliu situatia medicala a bolnavilor si sa cunosc si omul nu numai bolnavul si pe de alta parte, bolile fiind mai putin grave, bolnavii pleaca mai ….veseli de la mine, este desigur  mai placut sa dai vesti bune decat proaste…

Activitate pe net

De peste 10 ani am mai multe siteuri care ofera gratuit informatii medicale celor interesati in mii de articole redactate la un nivel de intelegere mediu www.hepatite.ro, www.despreboli.ro, www.clinicagastroenterologie.ro, www.hepatolog.ro  si www.helpme.ro. Sunt mii de ore de munca de adunare a materialelor, redactare, verificare si reverificare a textelor si punere la zi a articolelor medicale (care trebuiesc aduse la zi permanent).

Va urez sanatate maxima si… sa nu aveti nevoie de medic, decat pentru controalele de rutina

Am multe solicitari la cabinet , pe unii bolnavi ii stiu de multi ani, altii vin cu rude sau prieteni, de aceea programarile sunt la 5-15 zile de la solicitare.

Am constat ca sunt numeroase persoane care nu au situatia medicala lamurita si vor sa vina la consult pentru o a doua opinie medicala.

Pentru cei care au nevoie  de experienta mea pentru o a doua opinie medicala pentru problemele de sanatate, programarea se face la numarul de telefon de pe site 0758 751 841,  sau direct apasand butonul din josul ecranului stanga al telefonului mobil. In dreapta aveti butonul cu harta localizarii clinicii, sau prin formularul de solicitare programare on line care este in partea dreapta sus a paginii de web

 

Leave a Comment


NOTE - You can use these HTML tags and attributes:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Programari 8-20
Harta clinicii
ukmeds.co.uk/finasteride