În miliardele de microorganisme care populează tractul nostru gastrointestinal, locuiesc peste o mie de specii de bacterii, care alcatuiesc flora intestinala sau microbiomul uman.
S-a calculat ca numarul microbilor din intestin este eqal cu numarul celulelor corpului uman, iar materialului genetic microbian este de 100 de ori mai mare decat cel al celulelor umane
Flora intestinala a fiecărei persoane este unica, fiind o relație complexă intre sănătatea intestinului, regimul alimentar , răspunsul imun și bolile sale.
Microbiomul intestinal sau microflora intestinală au mai multe roluriîn organism contribuind major la digestie, absorbția alimentelor și menținerea integrității intestinale, dar are si numeorase roluri in afara tubului digestiv..
Corelația dintre sănătatea persoanei și sănătatea intestinului sau este clar stabilita si exista numeroase studii care leagă compoziția florei intestinale umane de o serie de boli.
- obezitatea
- Boli hepatice
- Boli cardiovasculare
- tulburările neurologice sau psihiatrice
- sindromul intestinului iritabil
- bolile autoimune
- tulburările de somn
- cancere
Un alt subiect de studiu și dezbatere în curs este efectul dietei și al stilului de viață, cu anumite diete, inclusiv mediteraneană, care modifică microbiomul intestinal în moduri benefice.
Deși astfel de studii oferă o bază pentru cercetările viitoare, există multe lucruri care rămân necunoscute în legătură cu interacțiunea complexă dintre compoziția intestinală, dieta și riscul de boală.
Esti ceea ce mananci
Ceea ce mâncăm este ceea ce ajung să mănânce microbii noștri, așa că dieta noastră modelează în mare măsură componența microbiotei intestinale.
Unii factori de mediu au fost implicați în modelarea florei intestinale, printre ei numarandu-se
- localizarea geografică (observam ca ni se modifica scaunul cand ne schimba locatia, de exemplu cand plecam din tara )
- intervențiile chirurgicale pe tubul digestiv (cu mar fi rezenteiil de tun digestiv din diferite motive, sau operatia de fiere)
- fumatul – studiile clinice sugerează că compoziția se seduce semnificativ flora intestinala din cauza fumatului la fel ca in cazul de boala inflamatorie intestinală sau obezitate
- depresia și amenajările de locuit (urban sau rural)
Microbiota intestinală ne ajută să ne susțină sănătatea generală, si este esențială pentru capacitatea noastră de a gestiona bolile cronice.
Intestinul și sistemul imunitar au o relație foarte strânsă, cca 70% – 80% din celulele imune sunt localizate în intestin
O flora intestinala sanatoasa este importanta pentru multe aspecte ale sănătății imune.
Dezechilibrele microbiotei (disbioză) sunt asociate cu inflamația și multe boli cronice.
Regimul alimentar joacă un rol foarte important în sănătatea microbiomului nostru – alimentele pe care le consumăm furnizează substanțe nutritive pentru a sprijini atât creșterea, cât și diversitatea microbiotei noastre. O dietă diversă bogată în alimente prebiotice și probiotice este optimă.
Desi flora intestinala este rezistentă si se reface relativ usor din exagerarile dietetice scurte care nu vor provoca schimbări permanente, agresiunile alimentare repetate, antibioticele, schimbarile mari ale dietei din timpul călătoriilor,infecțiile, pot provoca în cele din urmă ruperea acestui echilibru.
Fibrele din dieta
O modalitate de a asigura un microbiom intestinal rezistent este consumul unei diete bogate în fibre.În general, fibrele dietetice bogate cresc diversitatea bacteriilor intestinale și, cu cât este mai diversă o comunitate microbiană, cu atât este mai greu să o perturbi
Creșterea consum,ului fibrelor alimentare este bună pentru menținerea unui microbiom sănătos. La fel ca alte grupuri de alimente, toate fibrele dietetice nu sunt create egale și, deși ne dăm seama ce fel de fibre sunt bune în ce scop, putem continua să recomandăm o dietă bogată în fibre în general.
Prazul, ceapa și usturoiul sunt bogate în prebiotice, care hrănesc microflora din intestin.
S-a demonstrat că prebioticele influențează metaboliții intestinali care afectează creierul, ajutând la reducerea stresului, la promovarea somnului și la protejarea microbiomului împotriva perturbărilor.
Alimentele fermentate și bogate în probiotice câștigă popularitate în rândul consumatorilor pentru legătura lor cu diversitatea intestinală crescută și sănătatea bună.
O proliferare de probiotice
Pe lângă fibre, dietele bogate în probiotice și alimente fermentate au fost promovate ca contribuind la un microbiom sănătos. Consumatorii care doresc să-și sporească sănătatea digestivă caută din ce în ce mai multe produse alimentare și băuturi cu afirmații funcționale specifice, iar producătorii răspund.
Unul dintre cele mai comune mituri este că putem remedia un microbiom rău cu probiotice, ceea ce a dus la utilizarea nediscriminatorie a probioticelor
Deși există unele studii care arată beneficiile unor probiotice specifice într-o stare de boală, cum ar fi în cazul diareei asociate cu antibiotice, pentru marea majoritate nu există date care să arate beneficii clinice. Probioticele nu sunt un contor pentru a depăși o dietă proastă, iar elementul de bază ar trebui să fie o dietă sănătoasă și echilibrată, cu suficiente fibre dietetice.
Sporirea imunității și combaterea bolilor
Una dintre cele mai promițătoare domenii de studiu atât pentru oamenii de știință, cât și pentru dezvoltatorii de produse este rolul microbiomului intestinal în răspunsul imun.
Bacteriile intestinale ajută la formarea sistemului imunitar în timpul vieții timpurii, acestea sunt actori vitali în dezvoltarea unui sistem imunitar sănătos.
Dieta este o componenta terapeutică importanta în boli precum boala inflamatorie intestinală.
Studiind dietele cu diferite combinații de grăsimi, proteine și fibre, cercetătorii speră să discearnă care combinații ajută la menținerea sub control a inflamației.
Unul dintre obiective este de a conduce bacteriile intestinale pentru a consolida bariera intestinală care va preveni trecerea antigenelor bacteriene dăunătoare prin epiteliu – un mod prin care bacteriile pot declanșa un răspuns imun.Compoziția microbiotei intestinale s-a dovedit a fi afectată de stres și manipulare dietetică – de exemplu, prin intervenție probiotică – și s-a dovedit, de asemenea, că modulează răspunsul la stres
Folosind modele de șoarece, oamenii de știință au examinat efectele unei microbiote intestinale epuizate asupra chimiei creierului. Rezultatele oferă noi perspective asupra interacțiunii dintre afecțiunile gastro-intestinale cronice și sănătatea mintală, precum și rolul pe care îl joacă substanțele chimice derivate din microbiota intestinală în alte boli, cum ar fi depresia, tulburarea de stres post-traumatică și boala Parkinson.
Dieta personalizată
Pe măsură ce apar noi informații despre legătura dintre dietă și genetică, este probabil ca consumatorii să devină mai interesați să găsească soluții personalizate pentru a reduce riscul de boli cronice legate de dietă.
Microbiota intestinală este la fel de unică pentru dvs. ca și amprenta dvs. și, prin urmare, cred că abordările personalizate vor trebui luate în considerare
În ciuda unui număr tot mai mare de studii asupra microbiomului intestinal, potențialul său nu a fost încă valorificat pe deplin.
Așa cum microbiomul nostru intestinal conține multe specii microbiene diferite, ne putem aștepta că există multe moduri în care acești microbi influențează funcția intestinală și sistemică.
Cred că evaluarea dacă anumiți aditivi alimentari perturbă stabilitatea microbiană este importantă în viitor.
- dieta,
- vârsta,
- greutatea corporală,
- boli,
- tulburări mentale,
- exerciții fizice,
- medicamente
- somn,
Modificarea florei intestinale este relativ simplă, deoarece compoziția sa se schimbă ca răspuns la diferiți factori de-a lungul vieții.
Flora intestinala si cancerul
Microbiota intestinală joacă un rol semnificativ în afectarea bunăstării gazdei sale
Studiile privind interacțiunea comunităților microbiene și a gazdei respective sugerează că aceste organisme desfășoară activități biochimice care influențează carcinogeneza, dezvoltarea tumorii și răspunsul la terapia imună
Conform unui model bine studiat privind factorii care pot contribui la disbioza intestinului, infecții intraabdominale continue, medicamente antimicrobiene sau ambele pot duce la un risc crescut de cancer colorectal.
De asemenea, produsele finale eliberate de microbiota intestinală afectează acoperirea celulelor intestinale, încurajând carcinogeneza sau suprimând tumorigenezele
În afară de cancerul colorectal, microbiota tractului intestinal a demonstrat că joacă un rol în cancerul extraintestinal, cum ar fi carcinomul hepatocelular, prin diseminarea sistematică a acestor organisme în alte părți ale corpului
În plus, H. pylori contribuie la riscul de cancer gastric la om. Descoperirile recente privind interacțiunea microbiomului uman și a cancerului arată că Fusobacterium și Clostridium sunt supra-reprezentate la persoanele care suferă de cancer gastric
În cazul cancerului de sân, factorii de mediu și de gazdă influențează direct progresia cancerului la sân. Totuși, comunitățile bacteriene ar putea induce și cancerul de sân. Persoanele cu cancer de sân au avut mai multe șanse să aibă Bacillus, membri ai Enterobacteriaceae și Staphylococcus în țesutul mamar în comparație cu persoanele sănătoase. Mai mult, Escherichia coli și Staphylococcus epidermidis izolate de la pacienții cu cancer au declanșat o rupere dublă a ADN-ului celulelor HeLa. Lactobacillus spp. ceea ce contribuie la diverse beneficii pentru sănătate nu a fost găsit în țesutul mamar al persoanelor cu cancer mamar
Cancerul de prostată a fost implicat cu o populație mai mare de Bacteroides massiliensis . O modificare a microbiotei umane a contribuit la interacțiunile complexe dintre cancer și microbiota umană
Boala inflamatorie a intestinului (IBD)
Acumularea de organisme cauzatoare de boli induce sau declanșează un răspuns imun anormal împotriva țesuturilor corpului.
Acest lucru, de fapt, contribuie la boli autoimune, boli inflamatorii intestinale și la alte condiții care pun viața în pericol
Datorită coevoluției microbiotei umane și a sistemului imunitar, o interacțiune echilibrată și sistematică are loc în timp. Cu toate acestea, o modificare a microbiotei gazdă afectează această interacțiune, ducând la afectarea răspunsului imun, care poate duce la tulburări inflamatorii
Exista o relație intre microbiomul intestinal cu un compromis în integritatea barierei gastrointestinale în boala inflamatorie intestinală (IBD). Bariera din jurul celulelor epiteliale formează o joncțiune strânsă, care separă spațiul țesutului și controlează mișcarea substanțelor dizolvate de-a lungul epiteliului. Funcția de barieră a intestinului poate fi afectată de un strat de mucus deteriorat, ducând la un atașament defect al legăturii celulare
O reducere a Firmicutes intestinale duce la niveluri crescute de citokine proinflamatorii (IL12, IFN- γ ) și la niveluri reduse de citokine antiinflamatorii (IL-10)
Anumite infecții cu helminți au fost asociate cu organisme antiinflamatorii care previn bolile inflamatorii intestinale la șoarecii sensibili la IBD
Boli cardiovasculare
Producția de metaboliți de către microbiota intestinală nu afectează numai intestinul, ci acționează și sistemic. Producția de metaboliți a N-oxidului de trimetilamină (TMAO) de către anumite organisme gastrointestinale poate fi implicată în bolile de inimă
Microbiota intestinală metabolizează activ trimetilamina din dietele bogate în l-carnitină, colină și fosfatidilcolină în trimetilamină N-oxid (TMAO) de către flavine hepatice care conțin monooxigenază. TMAO afectează transportul lipidelor în organism și, de asemenea, induce eliberarea de precursori care promovează formarea celulelor spumante și întărirea arterelor la modelele animale
S-a descoperit că disbioza intestinală este asociată cu boli cardiovasculare, o tulburare a florei intestinale fiind asociată cu persoanele cu un risc mai mare de boli cardiovasculare
S-a constatat că supra-reprezentarea anumitor organisme contribuie la bolile cardiovasculare.
Transplanturi fecale de la pacienți hipertensivi care au supraexprimat Prevotella și Klebsiella creșterea tensiunii arteriale la modelele animale de șoareci fără germeni. Mai mult, microbiota fecală a șoarecilor hipertensivi a arătat o creștere semnificativă a raportului Firmicutes la Bacteriodetes în scaunul lor
Infecții sistematice rezultate din translocarea bacteriană
Infecția sistematică se produce prin mișcarea continuă a bacteriilor din gazdele umane de la mucoasa intestinală la alte situri extraintestinale
Riscul unei boli sistemice din organismele translocante este mai mare la persoanele imun-compromise care sunt spitalizate, supuse unei intervenții chirurgicale sau în traume
Deteriorarea epiteliului intestinal și abuzul de antibiotice perturbă microbiota, ducând la o creștere a anaerobilor facultativi și la un defect al răspunsurilor imune ale gazdei. Câteva exemple de organisme translocante asociate cu infecții sistemice includ E. coli, K. pneumoniae, Enterobacter spp. , P. mirabilis, Enterococcus spp. , Streptococcus spp. Și C. albicans
În plus, translocația microbiană contribuie la infecția sistemică prin producerea de toxine uremice. Această descoperire sugerează că o modificare a microbiotei intestinului poate duce la sinteza compușilor azotoși care afectează integritatea joncțiunii strânse epiteliale, permițând transferul acestor organisme și toxinele sale în alte părți ale corpului. Toxinele uremice produse de flora disbiotică activează răspunsurile inflamatorii sistemice care sunt declanșatoare ale mai multor boli
În 2015, un studiu clinic a descoperit o legătură între microbiota intestinală și bolile renale cronice. Au observat prezența microbiotei intestinale de translocație la indivizii aflați în hemodializă
Microbiomul uman și bolile alergice
A fost identificat mecanismul posibil al microbiomului uman în asociere cu bolile alergice
Deși, se știe puțin despre efectele microbiotei plămânilor asupra reglării imune a căilor respiratorii
Cu toate acestea, căile respiratorii sunt foarte mult modelate de un microbiom intestinal echilibrat care afectează mucoasa plămânilor. O floră disbiotică afectează în mod direct microbiomul plămânilor prin microaspirare și acest lucru crește apariția bolilor respiratorii la om.
Nasterea prin cezariană este considerata ca un factor de risc pentru bolile alergice. Absența florei materne normale în timpul nasterii prin cezariana predispune copiii la astfel de boli.
Studiile pe bază de molecule au arătat că copiii livrați cu CS au un număr mai mic de floră sănătoasă (bacteriodete) în intestin
Acest lucru reduce activitățile antiinflamatoare ale bacteriodietelor și contribuie la inflamația țesuturilor locale (astm și rinită alergică) declanșate de factori genetici și de mediu
Un studiu epidemiologic recent a raportat o asociere semnificativă între flora intestinală disbiotică și producerea de antigen alergic (IgE) care duce la boli ale căilor respiratorii la copii
Studii suplimentare stabilesc că copiii cu o diversitate microbiană mai mică de Bifidobacterium , Akkermansia și Faecalibacterium au fost sensibili la sensibilitatea respiratorie alergenă multiplă (polisensibilizare) și pot contribui la astm la vârsta de 4 ani
O recenzie a lui Huang și colab. susține în continuare aceste constatări. Șoarecii fără germeni au fost mai sensibili la boala căilor respiratorii alergice. După colonizarea microbiană, sensibilitatea a fost inversată și s-a observat o sensibilitate redusă la alergen. Studiile clinice privind incidența alergiilor în Europa au arătat că mediile agricole care conțin diverse comunități microbiene au avut o rată mai mică de alergii ale căilor respiratorii
Mecanismul din spatele acestui fenomen a fost legat de activarea sistemului imunitar înnăscut în celula epitelială a căilor respiratorii. Expunerea la praf de fermă care conține diversități microbiene ale Acinetobacter lwoffii F78 și Lactococcus lactis G121 s-a dovedit a reduce inflamația respiratorie la șoareci
Microbiomul uman în susținerea sănătății
Menținerea homeostaziei
Microbiomul uman joacă roluri importante în întreținerea și dezvoltarea corpului uman
Aceste organisme sunt responsabile de lansarea sistemului imunitar, afectând homeostazia inflamatorie și reglarea imunității la nou-născuți și copii mic
Copiii care dezvoltă alergii mai târziu în viață au fost identificați ca având o prevalență mai mare a bacteriilor Bacteroidaceae și a bacteriilor anaerobe cu un număr mai mic de Bifidobacterium adolescentis , Bifidobacterium bifidum și Lactobacillus spp.
Studii continue de cercetare asupra microbiomului au identificat, de asemenea, că aceste organisme interacționează și degradează contaminanții externi, cum ar fi metalele grele, hidrocarburile aromatice policiclice, pesticidele, ochratoxinele, monomerii plastici și compușii organici
După filtrarea renală în rinichi, toxinele îndepărtate din fluxul sanguin sunt stocate în vezică, ceea ce oferă substraturi și un mediu propice microbiotei tractului urinar pentru a dezactiva substanțele toxice
Activitățile acestor organisme interacționează cu rezultatul unei infecții. În tractul genital feminin, mecanismul de protecție este inițiat de flora microbiană indigenă care este responsabilă de inducerea imunității înnăscute, inclusiv secrețiile care conțin citokine, peptide antimicrobiene și substanțe inhibitoare
Dezvoltarea sistemului imunitar al gazdei
Prin coevoluția microbiotei indigene și a sistemului imunitar, răspunsurile imune sunt dezvoltate și îmbunătățite de capacitatea sistemului imunitar de a face diferența dintre agenții patogeni dăunători și organismele comensale care trebuie menținute
În intestin, compoziția microbiotei influențează aspectele de dezvoltare ale sistemului imunitar adaptativ; prin urmare, sistemul imunitar al mamiferelor, care este responsabil pentru controlul microorganismelor, este modelat de microbiota umană
În studii recente privind funcțiile microbiomului uman, s-a ilustrat că absența acestor organisme sau alterarea timpurie a organismelor comensale poate duce la imunitate de tip II exacerbată și alergii ca urmare a unei funcționalități imune anormale. La copii, de exemplu, modificările microbiotei prin influențe epigenetice, cum ar fi nașterile prin cezariană, un stil de viață din ce în ce mai sedentar, poluarea mediului și dietele de tip occidental au fost corelate cu o creștere a cazurilor de rinită alergică infantilă
Probioticele, alăptarea, modificările stilului de viață, cum ar fi permiterea copiilor să se joace la soare dimineața (pentru a promova producția de vitamina D) și imunoterapia specifică alergenilor au fost propuse ca factori care promovează dezvoltarea sistemului imunitar și prevenirea atopiei la copii
Microbiota intestinală este responsabilă pentru activarea celulelor Th17 proinflamatorii și a celulelor T reglatoare (Treg) în intestin
În plus, microbiota umană are o influență semnificativă asupra imunității înnăscute. Un exemplu este îmbătrânirea neutrofilelor care reduce proprietățile proinflamatorii în organism
Aceste organisme stimulează îmbătrânirea neutrofilelor prin căile de semnalizare mediate de receptorul Toll (TLR) și MyD88.
Modificarea microbiană duce la o circulație redusă a neutrofilelor în vârstă și, în schimb, are ca rezultat afectarea organelor legate de inflamație la modelele de boală cu celule secerașe sau șocul septic indus de endotoxină. Prin urmare, aceste organisme controlează activ neutrofilele care promovează boala, care sunt necesare pentru bolile inflamatorii
În plus, microbiota intestinală ajută la apărarea împotriva organismelor patogene. Acestea promovează rezistența la colonizare și sinteza compușilor antimicrobieni împotriva agenților patogeni invadatori. De exemplu, un microbiom intestinal echilibrat poate fi responsabil pentru reglarea anticorpilor ( celule CD 8- T și CD 4celule) care răspund invaziei virusului gripal în căile respiratorii [
De asemenea, microbiota intestinală ajută la îmbunătățirea și menținerea funcțiilor gastro-intestinale
Concentrația ridicată de organisme din intestin rămâne o problemă pentru sistemul imunitar intestinal, deoarece sistemul imunitar trebuie să accepte microbiota comensală și antigenele dietetice, păstrându-și în același timp capacitatea de a eradica agenții patogeni. Activarea celulelor T de reglare a colonului (Tregs) este importantă în dezvoltarea homeostaziei imune
Există două tipuri de Treg: Treg derivat din timus și Treg derivat periferic (pTreg). Există complexitate în diferențierea acestor două răspunsuri imune, dar acestea au un rol esențial în reglarea imunității
Cu toate acestea, pTregs, în special, necesită ca microbiota să fie activă în colon.
Nutriția gazdei
Microbiota colonică aduce contribuții semnificative la cerințele nutriționale ale gazdei lor
Aceste organisme descompun în mod activ constituenții alimentari complecși care sunt nedigerabili (carbohidrați complecși) de către celulele intestinale, făcând materiale alimentare complexe ușor disponibile pentru absorbție și asimilare. În tractul digestiv, principalele produse finale ale carbohidraților și aminoacizilor sunt acizii grași cu lanț scurt (SCFA) care includ acizii acetic, propionic și butiric
Acești trei constituenți dietetici, la absorbția de către mucoasa colonică, servesc drept surse de energie și precursori pentru sinteza lipidelor mucoase și stimulează creșterea celulară a celulei epiteliale rezultând în menținerea integrității intestinului
Microbiota colonică protejează intestinul gros împotriva cancerului prin producerea de butirat de la fermentarea constituenților dietetici complexi
Aceste activități microbiene importante în colon au dus la furnizarea de substanțe nutritive esențiale care nu sunt ușor accesibile, dar sunt necesare pentru sănătatea colonului
În Africa, s-a descoperit că mamele și sugarii conțin un nivel ridicat de bacteriodete și SCFA în scaun, în comparație cu sugarii europeni ale căror mame consumă diete occidentale sărace în SCFA. Studiile au arătat că consumul de carbohidrați tradiționali și fermentabili ar fi putut contribui la prevalența microbiomului intestinal sănătos
O altă funcție importantă a microbiotei colonice este furnizarea de vitamine necesare dezvoltării gazdei. Bacteriile intestinale precum Bifidobacterium spp., Bacteroides spp. Și enterobacteriile sunt responsabile pentru producerea de vitamine
Vitamina K, de exemplu, este o coenzimă importantă responsabilă pentru sinteza mai multor factori de coagulare care includ protrombina (o deficiență a acesteia duce la coagularea sângelui întârziată și sângerări excesive).
De asemenea, acidul folic este un precursor important pentru sinteza ADN-ului și ARN-ului. În cele din urmă, acestea sunt implicate în sinteza celulelor roșii și albe din sânge
Astăzi, probiotice care conțin lactobacil sau Bifidobacteriumsunt utilizate în tratamentele bolilor alergice.
Constatările din utilizarea probioticelor ca opțiuni de tratament au arătat că se obține un efect imunomodulator îmbunătățit prin reducerea sau inhibarea activării celulelor T care induc antigenul și, de asemenea, suprimarea proteinelor de semnalizare celulară (factor de necroză tumorală (TNF) implicat în inflamația sistemică
Concluzii
Studiul microbiomului uman este important și oferă o înțelegere aprofundată a interacțiunii dintre oameni și microbiota sa indigenă. Acest lucru oferă o perspectivă valoroasă în studiile ulterioare de cercetare în optimizarea acestor organisme pentru combaterea bolilor care pun viața în pericol.
Este important de reținut că utilizarea continuă a antibioticelor cu spectru larg poate perturba microbiota umană. Acest lucru are ca rezultat un dezechilibru al comunității microbiene indigene care deschide calea pentru invadarea agenților patogeni. Cu toate acestea, trebuie încurajate tratamentele cu utilizarea de pre și probiotice.
Prin urmare, mai multe cercetări ar trebui să se concentreze pe utilizarea terapiei probiotice în tratamentul bolilor infecțioase.
Sunt Dr Ditoiu M Alecse Valerian, medic primar boli interne, gastroenterologie, hepatologie si endoscopie digestiva, sunt doctor in medicina.Dupa terminarea facultatii cu summa cum laude, primul pe tara cu medica generala zece (sef de promotie), am facut 3 ani de stagiatura in Bucuresti, apoi 3 ani la tara la dispensar, apoi am intrat prin concursuri succesive la Centrala Industriei Medicamentelor si Preparatelor Cosmetice, Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca, Institutul national de Medicina Sportiva, Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti si Institutul clinic Fundeni Bucuresti.Acum am peste 38 de ani de practica medicala., din care 30 de ani de experienta in cel mai mare spital din Romania, Spitalul Fundeni ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale.Tot cca 30 de ani de experienta am si la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, pregatind pentru profesia medicala mii de studenti la medicina (unii au ajuns acum profesori, sefi de sectie sau directori de spita), medicii rezidenti si specialisti.Unde lucrez acum?
In prezent imi folosesc aceasta vasta experienta medicala avand un cabinet de consultatii gastroenterologie si hepatologie in Clinica Sante din Bucuresti.
Ce bolnavi vin la consultatii?
Cam 90% dintre bolnavii pe care ii vad la cabinet nu au fost niciodata la mine la spital, iar 10% sunt o parte dintre bolnavii pe care i-am urmarit si la spital (ceilalti au ramas in urmarirea spitalului).
Multi dintre bolnavi au mai fost si la alti medici si vor o a doua opinie medicala, , unii vin din alte tari (evident sunt romani) unde locuiesc acum, si nu prea sau adaptat la asistenta medicala de acolo (in special din Anglia, Germania, Suedia, Norvegia, Irlanda, Moldova, SUA, Canada, si mult mai putini din Franta, Spania sau Italia).
Foarte multi sunt tineri, unii studenti, cu probleme nu foarte grave dar persistente, dar vad si pacienti cu mari probleme de sanatate, in special bolnavi hepatici.
Cel mai des solicita consultatii bolnavi cu gastrita, probleme cu colecistul – frecvent pietre la fiere-ulcer, boala de reflux gastroesofagian, ciroza, steatoza hepatica, hepatita cronica virala B sau C, dar deseori nu au un diagnostic si vin pentru simptome persistente- dureri abdominala, balonare, diaree sau constipatie, scadere in greutate, scaune cu sange, greata, transaminaze mari, noduli in ficat sau modificari de fiere gasite la ecografie, etc.
Ma asteptam ca, dupa ce am vazut zeci de ani bolnavi cu cela mai diverse, grave si ciudate boli in spitalul Fundeni, activitatea de acum sa mi se para banala si plictisitoare. Partea interesanta este ca acum activitatea mi se pare parca mai atractiva, asta pentru ca am timp suficient sa cunosc in detaliu situatia medicala a bolnavilor si sa cunosc si omul nu numai bolnavul si pe de alta parte, bolile fiind mai putin grave, bolnavii pleaca mai ….veseli de la mine, este desigur mai placut sa dai vesti bune decat proaste…
Activitate pe net
De peste 10 ani am mai multe siteuri care ofera gratuit informatii medicale celor interesati in mii de articole redactate la un nivel de intelegere mediu www.hepatite.ro, www.despreboli.ro, www.clinicagastroenterologie.ro, www.hepatolog.ro si www.helpme.ro. Sunt mii de ore de munca de adunare a materialelor, redactare, verificare si reverificare a textelor si punere la zi a articolelor medicale (care trebuiesc aduse la zi permanent).
Va urez sanatate maxima si… sa nu aveti nevoie de medic, decat pentru controalele de rutina
Am multe solicitari la cabinet , pe unii bolnavi ii stiu de multi ani, altii vin cu rude sau prieteni, de aceea programarile sunt la 5-15 zile de la solicitare.
Am constat ca sunt numeroase persoane care nu au situatia medicala lamurita si vor sa vina la consult pentru o a doua opinie medicala.
Pentru cei care au nevoie de experienta mea pentru o a doua opinie medicala pentru problemele de s