Flora intestinala

Ce face flora intestinala

Intestinul omului nu este lipsit de microbi, nu este steril (fara microbi).

Intestinul continue peste 7000 de microbi diferiti, cu care este obisnuit si care au rol protector dar si alte roluri.

Unele dinte bacteriile din intestin sunt prietenoase, dar altele nu

In conditiile unui numar asa de mare de specii microbiene, este dificil de echilibrat flora intestinala prin folosirea de prebiotice  sau probiotice sau sinbiotice, acestea contidand milioane sau miliarde de bacterii dar de obiciai din aceeasi specie. .

Probioticele sunt microorganisme vii care pot oferi beneficii sănătății umane atunci când sunt administrate în cantități adecvate (de obicei sunt  Lactobacillus casei, Lactobacillus planatarum, Lactobacillus bulgaricus, Lactobacillus acidophilus, Bifidobacterium longum, Bifidobacterium infantis, Streptococcus thermophilus, tulpina E. coli Nissle ).

Prebioticele sunt substante care conțin oligozaharide nedigestibile ( fibre, de exemplu, galactooligozaharide și inulină) care ajuta  microorganismele continute in probiotic,  iar un probiotic și un prebiotic daca sunt in aceeasi capsula împreună sunt numite sinbiotic. Bacteriile intestinale fermentează selectiv aceste fibre care la rândul său conferă efectele favorabile.

Ce rol are flora intestinala umana?

Cele mai importante roluri ale florei intestinale sunt urmatoarele

Rol de aparator al intestinului

Flora intestinala normala  se hraneste cu reziduurile alimentare intestinale si produce la randul ei unele reziduuri metabolice care impiedica colonizarea intestinului cu alte microbi daunatori (excludere competitiva), care vin pe cale alimentara si pot provoca mari neplaceri organismului.

Flora intestinala a omului produce unele substante care nu permit inmultirea altor microbi (bacteriocine).

Pe de alta parte aceasta flora consuma unele substante care ar permite inmultirea microbilor daunatori organism,ului uman.

Flora intestinala normala are si rolul de stimulare a imunitatii, prin  stimularea dezvoltarii tesutului limfatic intestinal (care produce anticorpi)

Intestinul copilului in uter practic nu are microbi de nici un fel, dar inca de la nastere in tubul digestiv intra microbi diferiti daca nasterea este naturala sau pri ncezariana, astfel incat la varsta de 3 ani copilul are cam 60% dintre microbii intestinal asemanatori cu cei ai adultului.

Datorita faptului ca microbii intea in organism in primul rand pe care digestiva, primele formatiuni anatomice care produc anticorpi sunt localizate la nivelul mucoasei intestinale. Pentru ca imediat  dupa nastere bacteriile populeaza intestinul, sistemul imun inca slab tolereaza acesti microbi, si, ca orice lucru din copilarie, sunt considerate „prietenoase”, organismul nu produce anticorpi impotriva lor.

Aceasta toleranta imuna are rol important atat  in prevenirea aparitiei bolilor autoimune (producerii anticorpi impotriva propriilor structuri ale organismului) cat si a alergiilor (producerea anticorpilor in mod exagerat atunci cand organismul vine in contact cu substante straine).

Rolul nutritiv al florei intestinale

Rolul nutritiv al florei intestinale este de mai multe feluri

Producerea de vitamine

Un rol important al florei intestinale umane este acela de a produce unele vitamine, (amine vitale) indispensabile desfasurarii proceselor metablice ale organismului si pe care organismul omului nu le produce.

Cele mai importante vitamine produse de flora intestinala sunt vitamina K (biotina), acid pantotenic (vitamina B5) si acid folic.

Acestea au rol important in coagularea sangelui, reglarea metabolismului energetic si al grasimilor din organism, producerea de globule rosii si a unor hormoni.

Ele insa au si rol in in cresterea si inmultirea celulelor intestinale prin furnizarea de substante nutritive.

Absorbtia sau digestia unor substante

Flora intestinala normala participa activ la metabolismul unor elemente ca

  • amidon
  • fibrelor alimentare
  • proteine – colagen, elastina, lactoza sau mucus
  • glucide
  • lipide
  • metabolismul energetic
  • metabolismul sarurilor biliare produse de ficat
  • unele medicamente- prin metabolizarea microbiana a acestora , unele medicamente sunt incativate in timp ce altora li se creste concentratia si eficienta, pana la doze chiar toxice pentru organism

Tot flora intestinala participa la producerea unor substante cu rol anticancerigen sau de acid lactic, care este o sursa importanta de energie pentru muschi, deci flora intestinala echilibrata iti poate creste capacitatea de efort fizic.

Unii produsi lipidici sunt absorbiti si stocati cu ajutorul florei intestinale, iar ionii de magneziu, fier sau calciu sunt absorbiti tot cu ajutorul florei intestinale.

Uneori, rar, pot sa apara unele dezechilibre intre diferitele specii de microorganisme din intestin: unele scad numeric iar altele se inmultesc peste masura, iar in urma acestui dezechilibru rezulta efecte datorate atat lipsei cat si excesului mentionat al microorganismelor.

De ce nu trec microbii din intestin in sange?

Desi avam permanent microbi in intestin, ei nu trec de obicei prin mucoasa intestinala

Acest lucru este posibil pentru ca la nivelul mucoasei intestinale exista elemente imune (imunoglobuline) dar si substante non-imune care distrug microbii care ajung aici, mai ales in intestinul subtire dar de obicei acesti microbi nu ajung pana in mucoasa.

Alt mecanism de protectie antimicrobiana intestinala il constituie stratul de mucus asezat pe două niveluri la nivelul mucoasei, iar acest lucru ține microbii din intestin departe de contactul direct cu mucoasa, mai ales în intestinul gros. Mucusul este secretat de celulele speciale (caliciale) intestinale.

Stratul interior de mucus asezat chiar pe mucoasa este mai dens și nu conține niciun microb, iar stratul exterior contine microbi ba chia ofera substante nitritive pentru ei.

Exista alimente care ajuta flora intestinala?

Alimentatia este  cel mai important factor în stabilirea compoziției, diversității și bogăției florei intestinala.

In general,  o dieta bogata în fructe, legume și fibre este asociat cu o bogăție și o diversitate mai ridicata a florei intestinale. Persoanele care consumă acest tip de dietă au o abundență mai mare de  bacterii protectoare iar scaderea acestor alimente din dieta duce la scaderea acestora . Modificarile dietetice de scurta durata (cum sunt posturile sau excesele alimentare cauzate de diferite sarbatori) pot avea un impact mare asupra florei intestinal, iar eu vad acest lucru la cabinet in valurile de pacienti care vin dupa sarbatori.

Modificarea  florei intestinale apare si cand se schimba dieta pe termen lung – cum se intampla in cazul curelor de slabire sau .. .de ingrasare, sau a trecerii la diete diferite de „normal”, vegetariana, vegan sau dieta proteice sau exclusiv vegetariene din curele de slabire. Modificarea florei intestinale apare si in timpul diferitelor formule de „curatare, detoxifiere, spalare, evacuare” a intestinului. Aceste persoane se gansesc ca spala intestinul de toxine, dar n use gandesc ca il spala si de flora intesatinala protectoare dar si de mucusul protector sau de imunoglobulinele protestoare care se afla la suprafata mucoasei intestinale. Vad des si astfel de cazuri..

Se considera ca  unele alimente consumate ocazional favorizeaza supravietuirea florei intestinale prin produsele de metabolism care rezulta din digestia lor ceapă, capere, mere, broccoli, struguri, prune, citrice , roșii , afine și toate fructele roșii, albastre și violete (în special fructe de pădure), soia, fasole, linte, naut, cereale, pătrunjel, cimbru, țelină, zmeură, căpșuni, nuci, rodie.

Dupa cum se vede unele dintre alimentele mentionate sunt obisnuit folosite in bucataria romaneasca, dar altele mult mai putin consumate (capere, naut, soia, linte, naut, cimbru sau rodie- ca sa dau numai unele exemple).

Există si variații geografice și sezoniere semnificative în compozitia  florei intestinale, iar eu constat acest lucru la cabinet.

Acest lucru tine atat de tipul de alimente consumate, cat si de microbii care circula in natura diferit iarna fara de vara – de exemplu, sau in diferite zone geografice.

Acest lucru ar putea fi atribuit aportului mai mare de dietă pe bază de carne în timpul iernii, în comparație cu dieta proaspătă,  mai bogată în carbohidrați și fibre,din timpul verii.

Am vazut numerosi bolnavi cu  dezechilibre ale florei ineestinale dupa calatorii in afara tarii, in zone cu alimentatie diferita de a noastra (China, Japonia, Norvegia, Suedia, Anglia sau tari arabe), dar si cu microbi diferiti, greu de tolerat de microbii localizati de mai mult timp in intestin.

Pana si microbii isi apara teritoriul..

Daca aveti astfel de probleme si doriti o a doua opinie medicala, puteti face o programare la dr Ditoiu aici

Despre mine  

Sunt Dr Ditoiu M Alecse Valerian, medic primar boli interne, gastroenterologie, hepatologie si endoscopie digestiva, sunt doctor in medicina.

Dupa terminarea facultatii cu summa cum laude, primul pe tara cu medica generala zece (sef de promotie), am facut 3 ani de stagiatura in Bucuresti, apoi 3 ani la tara la dispensar, apoi am intrat prin concursuri succesive la Centrala Industriei Medicamentelor si Preparatelor Cosmetice, Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca, Institutul national de Medicina Sportiva, Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti si Institutul clinic Fundeni Bucuresti.

Acum am peste 38 de ani de practica medicala., din care 30  de ani de experienta in cel mai mare spital din Romania, Spitalul Fundeni ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale.

Tot cca 30 de ani de experienta am si  la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, pregatind pentru profesia medicala mii de studenti la medicina (unii au ajuns acum profesori, sefi de sectie sau directori de spita), medicii rezidenti si specialisti.

Unde lucrez acum?

In prezent imi folosesc aceasta vasta experienta medicala avand un cabinet de consultatii gastroenterologie si hepatologie in Clinica Sante din Bucuresti.

Ce bolnavi vin la consultatii?

Cam 90% dintre bolnavii pe care ii vad la cabinet nu au fost niciodata la mine la spital, iar 10% sunt o parte dintre bolnavii pe care i-am urmarit si la spital (ceilalti au ramas in urmarirea spitalului).

Multi dintre bolnavi au mai fost si la alti medici si vor o a doua opinie medicala, , unii vin din alte tari (evident sunt romani) unde locuiesc acum, si nu prea sau adaptat la asistenta medicala de acolo (in special din Anglia, Germania, Suedia, Norvegia, Irlanda, Moldova, SUA, Canada, si mult mai putini din Franta, Spania sau Italia).

Foarte multi sunt tineri, unii studenti, cu probleme nu foarte grave dar persistente, dar vad si pacienti cu mari probleme de sanatate, in special bolnavi hepatici.

Cel mai des solicita consultatii bolnavi cu gastrita, probleme cu colecistul – frecvent pietre la fiere-ulcer, boala de reflux gastroesofagian, ciroza, steatoza hepatica, hepatita cronica virala B sau C, dar deseori nu au un diagnostic si vin pentru simptome persistente- dureri abdominala, balonare, diaree sau constipatie, scadere in greutate, scaune cu sange, greata, transaminaze mari, noduli in ficat sau modificari de fiere gasite la ecografie, etc.

Ma asteptam ca, dupa ce am vazut zeci de ani bolnavi cu cela mai diverse, grave si ciudate boli in spitalul Fundeni, activitatea de acum sa mi se para banala si plictisitoare. Partea interesanta este ca acum activitatea mi se pare parca mai atractiva, asta pentru ca am timp suficient sa cunosc in detaliu situatia medicala a bolnavilor si sa cunosc si omul nu numai bolnavul si pe de alta parte, bolile fiind mai putin grave, bolnavii pleaca mai ….veseli de la mine, este desigur  mai placut sa dai vesti bune decat proaste…

Activitate pe net

De peste 10 ani am mai multe siteuri care ofera gratuit informatii medicale celor interesati in mii de articole redactate la un nivel de intelegere mediu www.hepatite.ro, www.despreboli.ro, www.clinicagastroenterologie.ro, www.hepatolog.ro  si www.helpme.ro. Sunt mii de ore de munca de adunare a materialelor, redactare, verificare si reverificare a textelor si punere la zi a articolelor medicale (care trebuiesc aduse la zi permanent).

Va urez sanatate maxima si… sa nu aveti nevoie de medic, decat pentru controalele de rutina

Am multe solicitari la cabinet , pe unii bolnavi ii stiu de multi ani, altii vin cu rude sau prieteni, de aceea programarile sunt la 5-15 zile de la solicitare.

Am constat ca sunt numeroase persoane care nu au situatia medicala lamurita si vor sa vina la consult pentru o a doua opinie medicala.

Pentru cei care au nevoie  de experienta mea pentru o a doua opinie medicala pentru problemele de sanatate, programarea se face la numarul de telefon de pe site 0758 751 841,  sau direct apasand butonul din josul ecranului stanga al telefonului mobil. In dreapta aveti butonul cu harta localizarii clinicii, sau prin formularul de solicitare programare on line care este in partea dreapta sus a paginii de web

 

 

Dr Ditoiu Alecse- Valerian, medic gastroenterolog și hepatolog 0758751841

Dr Ditoiu Alecse Valerian,absolvent al Facultatii de Medicina cu "magna cum laude", sef de promotie (media generala 10), specializat in gastroenterologie, hepatologie, boli interne, endoscopie digestiva – colonoscopie in Romania, Olanda si Franta, doctor in medicina, in prezent gastroenterolog la clinica Sante Bucuresti. Secretariat 0758751841
Peste 37 de ani de experienta medicala cu 150. 000 de consultatii medicale, 65.000 endoscopii digestive superioare si 20.000 de colonoscopii

Articole similare

1 comentariu

  1. […] la de obicei la persoanele care iau antibiotice, deseori nejustificat. Aceste antibiotice distrug flora intestinala normala intestinala, care are rol de protectie a intestinului si ajuta la digestie, dar nu distrug si […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *