Colonoscopia este o manevra invaziva, care uneori este dureroasa si presupune anumite riscuri
Din aceasta cauza, colonoscopia se face peste tot in lume, daca exista indicatie si daca nu exista o contraindicatie – desi in Romania cam jumatate dintre colonoscopii se fac la cerea pacientului nu la indicatia medicului.

Cand este indicat sa faci colonoscopie?

Din cauza riscurilor acestei metode, colonoscopia este indicata daca aveti una din urmatoarele probleme

Modificari ale analizelor de laborator

  • Analize de laborator modificate cu cauza necunoscuta, posibil datorita unui cancer de colon
    • VSH crescut
    • Fibrinogen crescut
    • CEA sau CA 19-9 cu valori peste normal
  • Anemie cu lipsa de fier, da cauza nelamurita prin alte mijloace de explorare

Simptome care pot sugera un cancer de colon

  • Pierderi de sange prin materiile fecale (hematochezie)
  • Durere in abdomenul inferior cu durata mai mare de doua luni, fara ca pacientul sa aiba anemie, pierderi de sange prin fecale sau boala inflamatorie intestinala
  • Schimbarea obiceiurilor prinvind scaunul (constipatie sau diaree) de peste doua luni, fara ca pacientul sa aiba anemie, pierderi de sange prin fecale sau boala inflamatorie intestinala
  • Manifestari diferite care pot fi date la distanta de un cancer, inclusiv cel de colon (manifestari paraneoplazice) , prin secretie de diferite substante
    • Febra de cauza necunoscuta
    • Sindrom nefrotic (pierdere de proteine prin urina cu edeme)
    • Sindrom reumatoid (dureri si inflamatiaarticulatiilor)
    • Polimialgie = dureri musculare de durata
    • Trombocitoza = cresterea numarului de trombocite
    • Hipercalcemie (cresterea calcemiei)
    • Sindrom cerebelos
    • Hipertrichoza (par in exces)
    • Hipoglicemie
    • Tromboflebite repetate de cauza necunoscuta

Existenta unor situatii care cresc riscul de cancer de colon

  • Boala inflamatorie intestinala -urmarirea evolutiei rectocolitei ulcero-hemoragice sau bolii Crohn ( vindecare sau agravare)
  • Varsta peste 50 de ani- se recomanda colonoscopie la 10 ani sau rectosigmoidoscopie la 3 – 5

    ani sau test pentru hemoragii oculte fecale anual, chiar la persoanele fara nici un simptom

  • Cancer de colon in familie (si alti membrii ai familei pot sa aiba cancer de colon, asa numit “familial”); in aceasta situatie colonoscopia se face o data la doi ani.
  • Persoanele care au avut cancer de ovar, san sau uter, se pare ca fac mai frecvent cancer de colon
  • Prezenta de polipi colonici (unii pot degenera canceros) -cu ocazia colonoscopiei se face si biopsia lor cu examinare la microscop pentru a vedea ce natura au
  • Cancer de colon sau polip de colon tratat si vindecat (se face regulat colonoscopie de control anuala pentru a depista precoce recidiva)
  • Urmarirea aparitiei recidivei dupa cancerul de colon operat

Alte situatii care pot indica colonoscopia

  • Scadere inexplicabila in greutate, nelamurita prin alte mijloace poate fi data si de un cancer de colon
  • Biopsierea unor leziuni pe colon gasite la examenul ecografic, CT, coloCT,RMN sau irigografie
  • Depistarea unor metastaze in diferite zone (ficat, plaman, os) cu punct de plecare neidentificat, care poate fi la nivelul colonului

In aceste situatii, o colonoscopie v- ar putea ajuta la precizarea unui diagnostic corect, fapt care ar permite un tratament corect.

Cand este contraindicata colonoscopia?

Asa cum am menti0onat deja, nu trebuie neglijat totusi faptul ca si colonoscopia – ca orice metoda de explorare- are anumite riscuri si deci si contraindicatii.

Cand este absolut contraindicata colonoscopia?

Contraindicatile absolute ale colonoscopiei sunt rare, si de obicei reprezinta situatii in care aceasta explorare prezinta riscuri pentru pacient, cele mai frecvente fiind urmatoarele.

De aceea colonoscopia nu se face in urmatoarele situatii:

  • Refuzul pacientului de a face colonoscopie
  • Lipsa de cooperare a pacientului
  • Megacolonul toxic
  • Formele fulminante de colita
  • Perforatie de colon libera cunoscuta

Contraindicatiile relative ale colonoscopiei

In afara de situatiile anterioare cand colonoscopia este absolut contraindicata, mai exista altele in care medicul trebuie sa decida daca aceasta explorare aduce mai multe beneficii decat riscuri.

In aceste situatii, desi exista riscuri mai mari decat in mod normal, medicul poate decide sa se faca colonoscopia , cele mai frecvente situatii de acest gen fiind urmatoarele:

  • Diverticulita acuta
  • Anevrusm mare de aorta abdominala, mai ales daca este simptomatic
  • Pacienti operati recent
  • Infarctul miocardic recent
  • Embolia pulmonara
  • Instabilitate hemodinamica (tensiunea arteriala mica)

Colonoscopia – tehnica

In prezent colonoscopia se face cu un sistem optic flexibil, cu o camera de luat vederi montata in capul  explorator al sistemului, imaginea fiind proiectata pe ecran (videocolonoscopia), sau cu vizualizare doar de catre medicul examinator (fibrocolonoscopia, se face mai rar in prezent).

Colonoscopia pas cu pas

Etapele efectuarii colonoscopie sunt urmatoarele

  • Examinarea orificiului anal extern, unde se pot depista formatiuni tumorale, hemoroizi ,leziuni ale pielii, paraziti, sangerare, etc
  • Examinarea rectala prin tuseu rectal, examineaza
    • tonusului sfincterului anal (care poate fi normal crescut sau scazut)
    • existenta unor leziuni la nivelul anusului (tumori, hemoroizi,  fisuri, etc) sau a unor produse (sange, puroi, paraziti, etc)
    • modul de pregatire a a colonoscopiei

Examinarea progresiva a rectului si colonului cu endoscopul anus -rect, colon (colon sigmoid, colon descendent, colon transvers, colon ascendent, cec) si apoi  ileonul terminal.

Endoscopul  are multiple canale pentru instrumentar,insuflare de aer, suctiunea resturilor din colon sau a apei si aerului care sunt introduse pentru a facilita examinarea  si un fascicul de fibre optice flexibile care transmite in varf lumina, permitand vizualizarea interiorului colonului.

Explorarea endoscopica colonica se face pana la nivelul zonei unde se intalnessc colonul si intestinul subtire (cecul) in aproximativ zece minute in 95% din cazuri.

Uneori,  se pot forma bucle ale endoscopului care pot cauza dureri datorate intinderii colonului si mezenterului sau (zona de fixare a colonului). Pentru indepartare a acestor bucle poate fi necesara retragerea endoscopului, rotirea sa, schimbarea pozitiei corpului sau apasarea cu palmele a abdomenului. Cu toate aceste manevre, exista situatii mai rare cand din cauza acestor bucle, procedura nu poate fi finalizata.

Explorarea mucoase iintestinale se face atat la introducerea endoscopulucat si la retragere.

Leziunile suspecte gasite la endoscopie pot fi biopsiate, rezecate cu ansa, cauterizate,etc.

Alternative la colonoscopie

Din diferite motive, vad multipacienti care cauta alte metode de explorare mai putin traumatizante, care ar putea inlocui colonoscopia.

Aceste metode exista, ele au unele avantaje (in special agresivitatea mai mica) dar si dejavantaje (in special lipsa posibilitatii de a face biopsie sau de a indeparta complet o formatiune sau de a opri o sangerare, si imposibilitatea insistarii asupra examinarii unei zone care pare suspecte)

  • Colonoscopia virtuala

Colonoscopia virtuala este o explorare non-invaziva care utilizeaza explorarea computer tomografica sau prin rezonanta magnetica nucleara a colonului, cu reconstructia imaginii 2D sau 3D . Desi nu este la fel de neplacuta cum este colonoscopia reala, colonoscopia virtuala nu vede polipii mai mici de 5mm, nu poate lua biopsii si inlatura polipii. Alaturat (vezi poza) este o imagine de polip de colon depistat prin colonoscopie virtuala comparativ cu acelasi polip vazut la colonoscopie obisnuita. Aceasta explorare este posibila si in Romania – gasiti oferte pe net.

  • Colonoscopia cu capsula endoscopica

Explorarea colonului cu capsula endoscopica se face cu ajutorului unui sistem video incorporal intr-o caspsula ceva mai mare decat cea cu medicamente, capsula se inghite, transmitand apoi imagini din tubul digestiv la un  receptor; ulterior imaginile sunt vizualizate pe un computer; este cea mai putin performanta examinare a colonului dintre cele trei metode.

  • Irigografia

Este explorarea radiologica folosita de mult timp, si din ce in ce mai rar in prezent, care presupune curatirea colonuluui prin diferite metode (solutii baute sau clisme) si apoi introducerea prin clisa a unei solutii in colon si radiografierea parcurusului acestei solutii radioopace prin colon

  • Explorarea CT sau RMN a colonului

Sunt metode similare celei de mai sus, dar in care in loc  explorarea pe masa de radiologie si efectuarea de radiografii , explorarea se face in tubul de CT sau RMN si apoi  inregistrarea .

Pnetru a vizualiza modificarile din colon se poate face doar explorarea acestuia dupa introducerea soilutiei de contrats prin rect – coloCT sau coloRMN- sau explorarea colonuluui odata cu intregul tub digestiv dupa introducerea substantei de contrast pe gura – enteroCT sau enteroRMN (se vede si intestinul subtire

Cand trebuie sa apelati medicul dupa ce ati facut colonoscopie?

Dupa colonoscopie recomandam anuntarea imediata a medicului explorator daca apar unele probleme ca:

  • sangerare rectala importanta care nu exista inaintea explorarii;
  • dureri abdominale severe, cu balonare care nu se rezolva dupa eliminarea de gaze;
  • febra;
  • hipotensiune arteriala cu ameteala, transpiratii, senzatie de lesin.

Ce faceti dupa ce ati facut colonoscopia si aveti rezultatul?

Noi facem colonoscopie in trei situatii:

  • La dorinta pacientului, care este speriat de eventuala existenta a unei boli colonice, si doreste sa faca o colonoscopie; in aceste situatii, pentru lamurierea problemei, de obicei facem si consult gastroenterologic, si explicam pacientului rezultatul colonoscopie si conduita ulterioara de urmat.
  • La pacientii pe care i-am consultat, si am considerat ca este nevoie de colonoscopie;  in aceasta situatie procedam ca mai sus
  • La pacientii trimisi pentru colonoscopie de alti colegi medici – in aceasta situatie, dupa colonoscopie, retrimitem pacientul la medicul curant pentru a decide conduita de urmat (exceptand situatia in care colegul medic nu ne-a cerut sa preluam noi in continuare pacientul)

Aceasta este conduita medicala cam peste tot in lume pe care v-o recomanda si dvs

Dupa ce aveti rezultatul colonoscopiei, mergeti la medicul care v-a recomandat colonoscopia sa interpreteze rezultatul si sa va prescrie tratament.

Ce trebuie sa faci cand ai probleme cu colonul, trebuie sa faci urgent colonoscopie?

Boala apare de obicei cu mult timp inainte de aparitia simptomelor. De multe ori, inainte de aparitia bolii exista o predispozitie la boala (genetica, obiceiuri de viata, alimentare,infectii, toxice sau altele care pot favoirza boala) si nu se poate spune cand a aparut boala.

De asemenea, nu se poate spune care este  perioada de asteptare de cand apar simptomele pana cand  trebuie sa te ingrijorezi sau durata a simptomelor care ar trebui sa va ingrijoreze deoarece situatie difera de la bolnav la bolnav.

In principiu, majoritatea problemeleor de colon nu reprezinta o urgenta medicala, problema poate fi ca aceleasi simptome sunt date si de probleme simple si de probleme care se pot complica.Riscul cel mai mare este ca o boala sa para a avea o evolutie blanda cel putin o perioada de timp, apoi evolutia sa se agraveze, facand necesar consultul medical pentru precizarea diagnosticului corect.

Daca sunteti in una din situatiile mai sus menttionate, pentru linistea dvs cred ca este mai bine sa faceti o  evaluare medicala care sa arata ca nu aveti ceva ingrijorator , deci mai bine platiti o consultatie degeaba,  decat sa o faceti prea tarziu .Cel mai corect lucru este sa faci asa cum faci cand observi ca se scurge putin ulei la masina , nu o lasi sa crape motorul ci  mergi la mecanic. Este normal sa ai aceeasi grija de propriul organism, mai ales ca piesele de schimb  nu exista.. Cu bani nu poti sa iti cumperi sanatate, poti doar beneficia de o ingrijire medicala mai buna.

Care este cel mai bun tratament si regim pentru colon?

In privinta tratamentelor medicale, daca diagnosticul este corect, nu exista tratament bun si tratament rau, in fiecare boala exista scheme de tratament recomandate, mai multe scheme corecte.. Problema este ca fiecare bolnav are anumite caracteristici, anumite.. sensibilitati care fac ca o schema de tratament corecta sa i se potriveasca mai bine, iar alta mai putin bine. Medicul curant trebuie sa aleaga schema care i se potriveste cel mai bine bolnavului pe care il are in fata sa. Pentru a recomanda aceasta schema terapeutica potrivita unui anumit bolnav, medicul este ajutat de lucrurile pe care le-a invatat in cei 6 ani de facultate, in anii de rezidentiat, de datele teoretice din studiile clinice, dar si mai mult il ajuta experienta medicala (ca de altfel in orice alta meserie) si luarea in calcul a tuturor caracteristicilor bolnavului pe care il consulta.

Chiar si regimul alimentar trebuie sa fie personalizat de catre medicul  curant – bolnavi diferit icu aceeasi boala suporta diferit aceleasi alimente. Aveti alaturat un exemplu de regim alimentar personalizat prescris la consultatie.regim colon

Despre mine

Sunt Dr Ditoiu M Alecse Valerian, absolvent de facultate in 1982 cu media generala zece, primul pe tara, sef de promotie.

Acum sunt medic primar boli interne, gastroenterologie, hepatologie si endoscopie digestiva, doctor in medicina

Am peste 37 de ani de practica medicala, incepand cu medicina de familie la tara si terminand cu doctoratul.

Am 30  de ani de experienta in cel mai mare spital din Romania, Spitalul Fundeni ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale

Am tot cca 30 de ani la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, pregatind pentru profesia medicala mii de studenti la medicina, medici rezidenti sau specialisti.

De peste 10 ani am mai multe siteuri care ofera gratuit informatii medicale celor interesati in mii de articole redactate la un nivel de intelegere mediu www.hepatite.ro, www.despreboli.ro, www.clinicagastroenterologie.ro si www.helpme.ro. Sunt mii de ore de munca de adunare a materialelor, redactare, verificare si reverificare a textelor si punere la zi a articolelor medicale (care trebuiesc aduse la zi permanent).

Din iunie 2019 imi folosesc experienta medicala indelungata castigata la cel mai inalt nivel, ajutand bolnavii prin cabinetul de gastroenterologie si hepatologie pe care il am in clinica Sante.

Aici vad pacienti cu boli digestive, hepatice, biliare, pancreatice , etc, unii nu au diagnostic, altii au un diagnostic dar vor o a doua opinie medicala, dar aici vin si o parte din cei peste 100.000 de pacienti pe care i-am tratat la spitalul Fundeni  fiind urmariti de mine in continuare (la Fundeni nu ii trata spitalul ci tot eu), dar si alti pacienti care sunt deranjati de perioadele lungi de asteptare si lipsa de timp a medicilor din spitale (orice om vrea sa fie lamurit referitor la probleme sale de sanatate, iar in spital darotia aglomerarii extreme, acest lucru este practic imposibil, stiu bine acest lcuru din experienta de 30 de ani de spital Fundeni).

Este evident ca in privat am scapat de cozile, balamucul si lungile perioade de asteptare din spital, lucrez in conditii …. normale.

Lucrand numai in privat, consultul se poate face rapid, in una-trei zile de la programare (la spital ajunsesem la 3 -4 luni de aspteptare, si in privat era cam tot asa).
Va urez sanatate maxima si… sa nu aveti nevoie de medic, decat pentru controalele de rutina

Daca  insa aveti nevoie  de o a doua opinie medicala pentru problemele dvs de sanatate, si sunteti din zona de sud a tarii sau in trecere prin Bucuresti, puteti solicita o programare la consultatie pentru  la numarul de telefon de pe site 0758 751 841.  O puteti solicita si direct apasand butonul din josul ecranului stanga al telefonului mobil. In dreapta aveti butonul cu harta localizarii clinicii, sau prin formularul de solicitare programare on line care este in partea dreapta sus a paginii de web.

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *