Obezitatea Steatoza hepatica

Alimentatia si steatoza hepatica

Ce este steatoza hepatica?

Ficatul gras, sau steatoza hepatică este acumularea excesivă de grăsime în ficat.

Care sunt cauzele steatozei hepatice?

Cele mai importante cauze de steatoza sunt consumul de alcool, dezechilibrele alimentare dar si unele boli

Daca persoana cu steatoza consuma excesiv alcool, boala se numeste steatoza hpatica alcoolica

Daca consumul de alcool este nesemnificativ, boala este denumită boală hepatică grasă non-alcoolică., cei mai importanti factori de risc fiind obezitatea, hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia și diabetul

Cum este afectat ficatul de grasimea in exces?

Grăsimea excesiva din ficat nu este tolerata de acesta, si reactioneaza la aceasta injurie  (asa cum face la virusuri de exemplu) prin inflamație hepatică. Inflamatia hepatica se numeste hepatita, iar daca are drept cauza grasimea se numeste steatohepatită non-alcoolică. In aceasta faza transaminazele pot sa creasca iar la ecografie se gasesc modificari specifice.

Steatoza, indiferent de cauza, poate provoca distrugerea unor zone din ficat, care în cele din urmă de vindeca formand cicatrici hepatice (fibroză), ducând in final la ciroză hepatica. In aceasta faza transaminazele sunt normale dar apar alte modificari ale analizelor (scade colesterolul, fibrinogenul, prorombina, etc) .

Ciroza hepatica la randul sau este un factor care predispune la cancer de ficat,

Cât de mult trebuie să slăbesti ca să-ti poti ameliora boala de ficat gras?

Studiile arată că pierderea a 10% din greutate duce la îmbunătățirea enzimelor hepatice, ceea ce se corelează cu o reducere a inflamației ficatului cauzată de steatoza hepatica.

Poate boala ficatului gras să va impiedice sa slabiti?

Aceasta intrebare imi este pusa de pacientii cu steatoza hepatica care au incercat si nu au izbutit sa scada in greutate.

Boala ficatului gras nu ar trebui să vă îngreuneze pierderea în greutate, dar va trebui sa aveti vointa de a urma pe termen lung un plan strict de alimentație și exerciții fizice pentru a pierde în greutate. Scaderea brusca, masiva in greutate – pe care o vad deseori la pacienti- nu este benefica, in primul rand pentru ca aceasta mare cantitate de … slanina este metabolizata de ficat, si in al doilea rand pentru ca, odata cu terminarea curei de slabire, reincepe cresterea in greutate care poate fi mai mare decat cea de la care a inceput scaderea in greutate

Caloriile alimentare si steatoza hepatica

Steatoza hepatica apare in principal datorita unui dezechilibru intre cantitatea de calorii consumate si cantitatea de calorii arse.

De aceea, cea mai buna masura care trebuie luata in steatoza este modificarea acestui echilibru, mai ales ca nu există încă tratamente medicale eficiente pentru boala ficatului gras non-alcoolic.

Asta înseamnă o dietă sănătoasă și exercițiile fizice în mod regulat, acesta fiind cele mai bune modalități de a preveni declanșarea leziunilor hepatice sau de a inversa boala hepatică odată ce aceasta este în stadiile incipiente.

Am observat in cariera mea că oamenii nu vor să simtă că țin o „dietă”, mai ales ca aceasta le interzice unele alimente care le plac in mod deosebit, si desi o incearca la inceput ,renunta pe parcurs.

De aceea consider ca un rol cheie pe care îl joacă medicul hepatolog in ingrijirea pacientilor cu steatoza hepatica este individualizarea (personalizarea) planului de nutriție pentru fiecare pacient. Fiecare pacient este unic și fiecare are nevoi diferite.

CARBOHIDRATII DIN ALIMENTATIE SI STEATOZA HEPATICA

Carbohidratii sunt foarte importanti in aparitia steatozei hepatice, pentru ca reprezinta un procent important din alimente, si mai ales pentru ca oamenii au mare afinitate pentru consumul acestora

In mod normal carbohidratii alimentari ar fi bine sa reprezinte in jur de 50-55% din caloriile consumate pe zi sau 5 g pentru fiecare kg din greutate corporala, fiind necesari pentru producerea de energie.

O clasificare a carbohidratilor se poate face dupa indicele glicemic,care inseamna capacitatea unui aliment de a creste glicemia la doua ore dupa consumul unei cantitati de 50 g de glucide din acel aliment. Indicele glicemic al unui aliment se stabileste pe voluntari care consuma o cantitate din alimentul testat, ce conține 50 g de carbohidrați în prima fază și, în altă zi, 50 g de carbohidrați din alimentul față de care etalonăm (de regulă glucoză, dar poate fi și pâine albă). 

Aceeasi cantitate de glucide/carbohidrati, provenita din alimente diferite, mareste in mod diferit glicemia. Cu cat IG al unui aliment este mai mic, cu atat glicemia creste mai putin.

Exista  alimente cu indice glicemic mic, mediu si mare

  • indice glicemic mic (sub 55) – alimente care cresc putin glicemica deoarece contin carbohidrati digerati, absorbiti si metabolizati incet (legume verzi,conopida, capsuni, majoritatea fructelor, morcovi, cartofi dulci, fasole, mazare, rosii, struguri, ananas,naut, linte, soia, orz, paste si paine integrale, lapte, iaurt, lapte de soia, ciocolata)
  • indice glicemic mediu (56-69) – alimente care cresc moderat glicemia (porumb dulce,cartof dulce, popcorn, banane, dovleac, orez brun/salbatic, ananas, stafide, fulgi de ovaz, cuscus, inghetata fara zahar, iaurt, miere, chipsuri, sucuri carbogazoase,gris fiert,banane, gem cu zahar, ciocolata neagra, inghetata cu zahar, miere, pizza,cus-cus, marmelada cu zahar, mamaliga, paine din faina integrala sau neagra, porumb fiert, stafide
  • indice glicemic mare (peste 70) – alimente bogate in carbohidrati digerati, care sunt absorbiti si metabolizati cel mai rapid de corp, ridicand nivelul glicemiei si insulinei (zahar, orez alb/expandat, fulgi de porumb, paine alba, covrigei, paste albe, cartofi, dovleac, pepene rosu si galben, dovleac,ciocolata alba, cu lapte sau cu putin cacao,dulceata ,biscuiti din faina alba, gogosi, produse de patiserie, cartofi fierti, gatiti altfel sau prajiti, faina de grau, fulgi de porumb, orez fiert, paine din faina alba sau fara gluten

Consumul de alimente cu indice glicemic mare duce la o creștere rapidă si mare a glicemiei,care duce la secretie mare de insulina, care duce la scăderea marcată a glicemiei, ceea ce duce rapid la hipoglicemie și la declanșarea senzației de foame.

După consumul de alimente cu indice glicemic mai mic, glicemia creste lent si se menține la un nivel ceva mai mare mai mult timp și nu creste exagerat a secreția de insulină, deci senzatia de foame apare mult mai tarziu. Asta inseamna ca mancand mai rar si mai putin (caloric) luand mai putin in greutate

Indicele glicemic al unui aliment se poate modifica, in functie de alti factori:

  • cat de prelucrat este produsul – produsele procesate sau intens prelucrate din comerț (rafinate, cu adaos de uleiuri, zahăr și îndulcitori sau aditivi alimentari), cu un termen mare de valabilitate au un indice glicemic foarte înalt.
  • cat de copt este un fruct sau o leguma dar si timpul trecut de la recoltare la consum (timpul de pastrare a alimentelor);
  • pregatirea alimentelor – alimente integrale, suc, piure, macinate – sucurile elimina fibrele, asadar cresc indicele glicemic);
  • modul in care este preparat alimentul (copt, la aburi, prajit, prefiert – prepararea termica prelungita creste indicele glicemic); de exemplu cartoful copt sau prajit are indice glicemic mai mare decat cartoful fiert; fierberea partiala a pastelor fainoase de exemplu, le scade indexul glicemic
  • temperatura sa in momentul cand este servit (alimentele consumate fierbinti au indicele glicemic mai mare decat daca sunt consumate reci);
  • cat de multe alimente sunt consumate concomitent, in cadrul aceleiasi mese, cu indice glicemic diferit – carnea, peștele, nucile, semințele, condimentele și uleiurile au indice glicemic mic pentru ca nu contin glucide;
  • Modalitatea de digestie – produsele bogate în zahăr și făină albă sunt digerate mai ușor de organism și au un indice glicemic înalt, în timp ce produsele bogate în proteine, grăsimi sau fibre, care se digeră mai greu, au, de obicei, un indice glicemic mic. Deci este important continutul  unei mese in lipide si proteine, nu doar in carbohidrati

Alimentaţia sănătoasă recomanda alimente cu index glicemic scăzut:

– cantităţi crescute de vegetale, fructe, cereale integrale,fructe cu ulei – nuci , caju, alune, seminţe, vegetale fără amidon;

– cantităţi mici de alimente cu conţinut crescut de amidon (cartofi, pâine albă, orez alb, paste din făină albă)

– cantităţi mici de alimente cu conţinut crescut de zahăr (dulciuri rafinate, prăjturi, bomboane,băuturi dulci)

Indicele glicemic si sanatatea

Produsele cu indice glicemic mic sau mediu previn aparitia sau agravarea diabetului zaharat, dar contribuie la reducerea masei corporale,. Avand mai multe fibre și apă în compoziție dau senzatia de satietate si reduc pofta de mâncare crescand diastanta intre pranzuri, si au si mai puține calorii.

Pentru reducerea poftei de mâncare, celor ce doresc să slăbească li se indică și produsele bogate în proteine (carne, pește, leguminoase și cereale integrale), dar și o cantitate limitată de grăsimi sănătoase (semințe, nuci și uleiuri presate la rece) si carbohidrati cu indice glicemic mic sau cel mult mediu

Alimentele cu indice glicemic mic reduc nivelul de colesterol „rău”, LDL, din sânge și colesterolul total, care sunt factori de risc pentru apariția bolilor de inimă, in timp ce alimentele cu un indice glicemic înalt au risc pentru obezitate, sindromul de rezistență la insulină și apariția diabetului zaharat în timp, statozei hepatice și a bolilor de inimă.

Exemple de indice glicemic 

95 baghetă alba

85 piure de cartofi

82 orez fiert

68 băutură răcoritoare cu aromă

72 pepene verde

71 dovleac galben

71 bomboane tari

51 pâine de secară

42 crema de ciocolata si alune

40 suc de mere neindulcit

36 iaurt cu fructe întregi

32 lapte parțial degresat

19 naut uscat

16 morcovi cruzi

14 arahide prăjite

Ce va recomand sa faceti atunci cand aveti astfel de probleme?

Daca aveti probleme asemanatoare, cel mai util lucru este sa faceti un consult la un medic gastroenterolog sau hepatolog la care aveti acces, si care – daca este nevoie- sa va monitorizeze evolutia .

Indiferent de boala, evolutia este evident mult mai buna daca

  • diagnosticul este precoce
  • tratamentul si regimul alimentar sunt corecte si adaptate bolnavului
  • monitorizarea (urmarirea) in timp a bolnavului este corecta, pentru a depista repede micile modificari care pot sugera evolutia bolii

In astfel de cazuri, eu fac anamneza, examinez complet pacientul , evaluez exporarile deja existente – daca pacientul le are-, pun un diagnostic – daca este posibil-,iar daca este nevoie recomand explorari suplimentare, al caror rezultat il interpretez pe mail (nu este nevoie sa reveniti la cabinet pentru evaluarea explorarilor).

Regimul alimentar personalizat si tratamentul sunt prescrise la consult, iar dupa rezultatele explorarilor recomandate, acestea sunt completate odata cu evaluarea rezultatelor explorarilor pe email.

Daca este nevoie, recomand si control peste o perioada de timp, in functie de situatie. In multe boli cronice (hepatita, ciroza, steatoza hepatica, boli inflamatorii intestinale, boli de fiere, etc) urmarirea periodica a bolnavului este absolut necesara.

Daca aveti nevoie de o evaluare de specialitate, puteti face o programare sunand la 0758751841.

Datorita numarului mare de solicitari, perioada de asteptare variaza intre 10 zile si 30 de zile

Despre mine

Sunt Dr Ditoiu M Alecse Valerian, medic primar boli interne, gastroenterologie, hepatologie si endoscopie digestiva, sunt doctor in medicina cu 40 de ani de practica medicala, incepand cu medicina de familie la tara si terminand cu doctoratul.

Am 30  de ani de experienta in cel mai mare spital din Romania, Spitalul Fundeni ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale si cca 30 de ani la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti.

Unde pot fi gasit?

In prezent imi folosesc aceasta vasta experienta medicala avand un cabinet de consultatii gastroenterologie si hepatologie in Clinica Sante din Bucuresti

Ce bolnavi vad la cabinet?

Cam 90% dintre bolnavii pe care ii vad la cabinet nu au fost niciodata la mine la spital.

Multi dintre ei nu au mai fost la medic, dar altii vor o a doua opinie medicala si unii nemultumiti  de perioadele lungi de asteptare si lipsa de timp a medicilor din spitale.

Unii nu prea stiu care este starea lor de sanatate desi au fost in spitale, dar datorita aglomerarii extreme de aici, medicii nu au avut timp sa discute cu ei, sa le spuna ce au, cat de grav este, ce sa faca mai departe, cand sa intrerupa tratamentul, ce controale sa faca ,etc, (acest lucru este obisnuit in spital, stiu bine acest lucru din experienta de 30 de ani de spital Fundeni)

Unii vin din alte tari (evident sunt romani) unde locuiesc acum, si nu prea sau adaptat la asistenta medicala de acolo (in special din Anglia, Germania, Suedia, Norvegia, Irlanda, Moldova, SUA, Canada, si mult mai putini din Franta, Spania sau Italia).

Foarte multi sunt tineri, unii studenti, cu probleme nu foarte grave dar persistente, dar vad si pacienti cu mari probleme de sanatate, in special bolnavi hepatici.

Cel mai des solicita consultatii bolnavi cu gastrita, probleme cu colecistul – frecvent pietre la fiere-ulcer, boala de reflux gastroesofagian, ciroza, steatoza hepatica, hepatita cronica virala B sau C, dar deseori nu au un diagnostic si vin pentru simptome persistente- dureri abdominala, balonare, diaree sau constipatie, scadere in greutate, scaune cu sange, greata, transaminaze mari, noduli in ficat sau modificari de fiere gasite la ecografie, etc.

Ma asteptam ca, dupa ce am vazut zeci de ani bolnavi cu cela mai diverse, grave si ciudate boli in spitalul Fundeni, activitatea de acum sa mi se para banala si plictisitoare. Partea interesanta este ca acum activitatea mi se pare parca mai atractiva, asta pentru ca am timp suficient sa cunosc in detaliu situatia medicala a bolnavilor si sa cunosc si omul nu numai bolnavul si pe de alta parte, bolile fiind mai putin grave, bolnavii pleaca mai ….veseli de la mine, este desigur  mai placut sa dai vesti bune decat proaste…

Va urez sanatate maxima si… sa nu aveti nevoie de medic, decat pentru controalele de rutina

Am multi pacienti la cabinet dupa cca 4 decenii de activitate medicala , pe unii ii stiu de mult timp, altii vin cu rudele, sau isi trimit prietenii cu probleme de sanatate, de aceea programarile sunt la 5-15 zile de la solicitare. Cat timp am lucrat la spitalul Fundeni, era destul de greu pentru cineva sa ajunga la mine la consult datorita aglomerarii si accesului dificil la spital (acum ar fi fost practic imposibil). Acum accesul este relativ facil, liber.

Pentru aceste persoane care nu au situatia medicala lamurita si vor sa vina la consult pentru o a doua opinie medicala pentru problemele de sanatate, programarea se poate face la numarul de telefon de pe site 0758 751 841,  sau direct apasand butonul din josul ecranului stanga al telefonului mobil. In dreapta aveti localia noastra pentru navigatie, click

Se paote face programare si prin formularul de solicitare programare on line care este in partea dreapta sus a paginii de web

Pentru ca boala nu prea are zile libere (ba uneori problemele apar chiar in zilele cand esti tu liber si ai vrea sa pleci…. la munte) secretariatul de programari raspunde la telefon zilnic de la ora 8 la 20, inclusiv  in weekend .

AICI NE GASITI

Clinica Sante este situata in Bucuresti sector 2 str Magura Vulturului  87, intre sos Iancului si Sos Pantelimon in apropierea statiei de metrou Iancului. Daca se coboara din metrou la aceasta statie, se intra pe Soseaua Iancului spre Arena Nationala, iar prima strada la stanga (dupa posta, la primul semafor) este Magura Vulturului, unde la numarul 87 pe partea stanga se afla Clinica Sante, iar la parter se afla cabinetul de gastroenterologie al dr Ditoiu

Dr Ditoiu Alecse- Valerian, medic gastroenterolog și hepatolog 0758751841

Dr Ditoiu Alecse Valerian,absolvent al Facultatii de Medicina cu "magna cum laude", sef de promotie (media generala 10), specializat in gastroenterologie, hepatologie, boli interne, endoscopie digestiva – colonoscopie in Romania, Olanda si Franta, doctor in medicina, in prezent gastroenterolog la clinica Sante Bucuresti. Secretariat 0758751841
Peste 37 de ani de experienta medicala cu 150. 000 de consultatii medicale, 65.000 endoscopii digestive superioare si 20.000 de colonoscopii

Articole similare

1 comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *