Noduli in ficat, pete pe ficat…

Odata cu extinderea examinarilor ecografice,  CT si RMN, sunt descoperite frecvent formatiuni in ficat, care sunt descrise ca noduli, tumori, zone sau pete in ficat.

Desi toate aceste denumiri sperie, si duc la ideea ca de fapt este bvorba de cancer, in majoritatea situatiilor o formtiune din ficat descoperita la ecografie, CTsau RMN nu este canceroasa.

Cele mai frecvente situatii in care apar noduli in ficat sunt urmatoarele

  • Hiperplazia nodulara focala (noduli necancerosi hepatici, alcatuiti din structura identica cu cea a ficatului normal)
  • Carcinomul hepatocelular (cancerul hepatic) – in acest caz alfafetoproteina este de obicei crescuta.
  • Metastazele hepatice
  • Traumatismele hepatice cu aparitia de colectii sanguine
  • Pseudotumori hepatice inflamatorii
  • Boli de infiltrative hepatice
  • Chistul hidatic hepatic, sau chiste hepatice simple, seroase
  • Incarcarea grasoasa hepatica
  • Hemangioame hepatice
  • Leiomiosarcomul hepatic
  • Limfomul hepatic

Cum se pune diagnosticul de cancer de ficat?

Diagnosticul se pune pe baza urmatoarelor elemente:

  • Simptomele bolnavului – nu pot sustine singure diagnosticul, aceleasi simptome fiind identice in foarte multe boli
  • Semnele gasite la examinare de catre medic (de familie, internist sau gastroenterolog)= marirea ficatului (hepatomegalia) cu suprafata neregulata
  • Ecografia abdominala – poate depista zone nodulare in ficat, cu unele caracteristici care sugereaza natura lor canceroasa
  • Examenul CT sau / si RMN – pot depista zone nodulare in ficat sugestive pentru cancer
  • Hemograma – poate arata anemie
  • VSH – de obicei este crescuta
  • Markeri tumorali – alfafetoproteina – nu este totdeuna crescuta (exista celule canceroase care nu secreta aceasta substanta)
  • AST, ALT , fosfataza alcalina, bilirubina, GGT, etc- de obicei sunt crescute

Examinarea tesutului ficatului la microscop dupa biopsie hepatica sau laparoscopic – singura analiza care pune diagnosticul sigur de cancer.

Hemangiomul hepatic

Hemangioamele de obicei nu dau nici un simptom. Se considera ca hemangioamele pana la 4cm nu dau simptome, cele de 5-10cm dau simptome in jumatate din cazuri, iar in hemangioamele de peste 10cm 90% dinte pacienti au simptome.

Hemangioamele foarte mari pot da o jena in dreapta sub coaste in unele cazuri, uneori senzatie de satietate dupa mese frugale, dar si fenomene de insuficienta cardiaca, icter (daca hemangiomul face compresie pe caile biliare), sangerare in caile biliare sau febra de cauza necunoscuta.

De obicei diagnosticul de hemangiom hepatic se pune pe baza ecografiei, dar se pot folosi si alte metode (ecografia cu contrast, examentul CT  PET scan sau RMN, angiografia).

De regula un hemangiom hepatic asimptomatic de marime mica sau medie, se urmareste ecografic la 6-12 luni, iar daca se banuieste aparitia unei complicatii, se evalueaza CT.

Adenomul hepatic

In majoritatea cazurilor, pacientul cu adenom hepatic nu da nici un simptom.

Uneori, in cazul adenoamelor mai mari, pot sa existe dureri in dreapta sub coaste, si exista si situatii in care adenomul este descoperit odata cu ruperea sa cu hemoragie intraabdominala, mai mult sau mai putin severa, mergand pana la soc hemoragic.

Deseori diagnosticul de adenom hepatic se pune atunci cand pacientul, fara nici un simptom, face o ecografie abdominala intamplatoare. La ecografie, testul adenomului poate fi la fel ca cel hepatic obisnuit (40% din cazuri), mai ecogen (30%) sau mai putin ecogen decat acesta (30% din cazuri).

Pentru un diagnostic mai precis, deseori este necesara completarea investigatiilor cu examen CT sau RMN cu substanta de contrast.T1-weighted in-phase magnetic resonance image in ...

Cu aceste explorari se poate constata ca in majoritatea cazurilor adenomul este localizat la periferia tesutului hepatic, imediat sub capsula hepatica (membrana care acopera ficatul), mai frecvent in lobul drept decat in cel stang.

Scintigrafia hepatica cu Techentiu 99m poate fi utila diagnosticului la un sfert dintre bolnavi.

Analizele de laborator in adenomul hepatic de obicei sunt normale, dar exista si situatii in care transaminazele, GGT (creste in jumatate din cazuri) sau fosfataza alcalina sunt crescute

Chistul hepatic – chistele la ficat

Chistele din ficat sunt destul de des descoperite, mai ales de cand ecografia este foarte ieftina si accesibila.

Se considera ca 5% din populatia globului poseda cel putin un chist hepatic seros, iar 95% dintre cei cu chiste nu au nici un simptom pe tot parcursul vietii.

Marea majoritate a chistelor hepatice seroase (simple) sunt asimptomatice – fara simptome.

Uneori, pot sa apara unele simptome ca:

  • Dureri in partea superioara a abdomenului
  • Senzatia de marire a abdoemnului
  • Balonare abdominala
  • Disconfort abdominal
  • In cazul ruperii unui chist, durerile abdominale pot fi intense, si merg catre umarul drept

Existenta unui chist hepatic, nu are nici o influenta asupra functiilor ficatului, persoana traieste.. cate zile are, fara nici o legatura cu chistul.

Daca sunt mai multe chiste hepatice, in functie de procentul din ficat ocupat, se poate ajunge la o proasta functionare a ficatului

Pentru diagnosticul de chist hepatic este suficienta o ecografie abdominala.O mai buna caracterizare a acestora si o diferentiere fata de alte formatiuni chistice hepatice (vezi mai jos confuzii posibile) o face examenul CT.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *